Cum sa scapam de crizele de ulcer
Atât bărbații, cât și femeile ajung să aibă probleme cu stomacul de-a
lungul vieții. Vă vom prezenta câteva modalități cum să scăpați de
crizele de ulcer.
Fiind caracterizat de o rană, ulcerul implică durerea. Manifestarea
majoră generată de ulcerul duodenal este descrisă adesea ca o arsură,
cel mai frecvent în piept, uneori migrând până în mijlocul spatelui. La
unii suferinzi se poate atenua după ce mănâncă puţin, reapărând la
trei-patru ore postprandial şi persistând până la următoarea masă. Se
poate accentua pe parcursul nopţii, perturbând serios somnul.
Ulcerul gastric provoacă crize caracterizate de o durere abdominală
ascuţită, de obicei la o jumătate de oră după micul dejun, care se
intensifică în timpul zilei. Episoadele se întind pe durata a câteva
zile şi revin periodic, în ambele cazuri, toamna constatându-se
acutizări. Unii oameni simt grețuri, tulburari digestive și pierderea
apetitului.
Regimul alimentar cu rol curativ trebuie individualizat ca sa scapi
de crizele de ulcer, in funcţie de toleranţa pacientului la anumite
alimente.
O dietă corectă cuprinde sucuri alcaline, obţinute din varză,
cartofi, morcovi, sfeclă roşie, castraveţi. În momentele de apogeu al
bolii chiar se recomandă consumul exclusiv al acestor sucuri, vreme de
două-trei zile, pentru a reduce aciditatea gastrică. O altă
variantă este: câte 50 ml suc de varză albă cu 30 de minute înaintea
fiecărei mese, iar la o oră după, aceeași doză de suc de cartofi. Buni
sunt şi cartofii fierţi în coajă – nu prăjiţi sau amestecaţi cu sosuri!
Migdalele dulci formează o peliculă protectoare a mucoasei gastrice,
reduc secreţia de pepsină şi înlătură durerile. Doza recomandată este de
35 g de două ori pe zi.
Laptele este ideal să se bea până la un litru pe zi. Nu se ştie prin
ce mecanism, neutralizează acidul clorhidric din stomac în numai 20 de
minute de la ingerare, apoi ajută la sintetizarea unor substanţe care au
ca rezultat atenuarea durerii. Albuşul bătut spumă, fără zahăr,
consumat zilnic în trei-patru reprize, are, de asemenea, efect
liniştitor. Sunt necesare până la cinci albuşuri pe zi, cinci zile la
rând. Sunt recomandate: pâinea albă mai uscată, carnea de vită, de
viţel, de pasăre (fiartă sau bine friptă), peştele slab (ştiucă, şalău,
biban), grişul cu lapte, brânza de vaci, urda, caşul dulce, telemeaua
desărată, chefirul, iaurtul, soteurile.
PLANTE CICATRIZANTE GASTRIC
ALOE: Tinctură obţinută din 100 g frunze tocate, macerate in 400 ml alcool de 70°. Se iau câte zece picături, de trei ori pe zi.
BUSUSUIOC: Infuzie dintr-o linguriţă de pulbere de frunze la o cană
cu apă clocotită. Se lasă vasul acoperit 10-15 minute, apoi se
strecoară. Se beau trei căni pe zi.
COADA-ŞORICELULUI: Decoct din zece g flori şi frunze uscate la un
litru de apă. Se fierbe până când cantitatea de lichid scade la jumătate
şi apoi se strecoară. Se bea întreaga cantitate intri-o zi, în trei
reprize.
DUD: infuzie din două linguri de frunze mărunţite la o cană cu apă
clocotită. Se lasă vasul acoperit zece minute, apoi se strecoară. Se
beau două căni pe zi.
GĂLBENELE: infuzie din două linguriţe de flori peste care se toarnă o
cană cu apă clocotită. Se lasă vasul acoperit 15-20 de minute, apoi se
strecoară. Se bea întreaga cantitate mai multe reprize, înaintea
meselor.
Următoarele elemente pot contribui la accentuarea bolii deja existente, dar nu o pot cauza:
FUMATUL. Nicotina şi alte substanţe nocive inhalate prin fumat ajung
şi în sânge. Se pare că duc la sporirea secreţiei de suc gastric,
influenţează negativ procesul de reînnoire a mucoasei gastrice,
încetinind irigarea circulatorie a acesteia.
ALCOOLUL. Consumul excesiv de licori bahice are un efect cert nefast
asupra mucoasei digestive. Însă contrar unei idei preconcepute, rolul pe
care îl joacă agravarea bolii ulceroase este mai mic decât cel al
fumatului.
SRESUL. Multă vreme acuzat ca principal responsabil al apariţiei
ulcerului duodenal, stresul s-a văzut detronat de către infectarea cu
Helicobacter pylori. Acum, surmenajul şi anxietatea sunt considerate ca
fiind doar agravante ale crizelor.
FACTORII EREDITARI. Cazurile de ulcer semnalate într-o familie se
traduc printr-un risc crescut în a dezvolta boala şi la alţi membri.
ALIMENTAȚIA INCORECTĂ. Medicii recomandă ca suferinzii de ulcer să
evite condimentele iritante (piper, boia, muştar, hrean etc.), cafeaua,
grăsimile animale, să consume mai multe fructe şi legume proaspete,
dar şi fibrele vegetale. Respectarea unui orar de masă pare, de
asemenea, să reducă intensitatea ulcerului.
SEDENTARISMUL. Un studiu danez efectuat pe un lot de 2416 persoane
atribuie un rol anti-ulceros, deci pozitiv, activităţii fizice
consecvente.
ODIHNA INSUFICIENTĂ. Privarea de somn şi munca nocturnă sunt factori agravanţi…
