Parizerul de pe piata amestecatura si resturi
73% din parizerul analizat are gust intensificat cu monoglutamatul de sodiu şi este colorat cu extract de gândaci!
Studiul privind calitatea parizerului face parte din Campania Națională de Informare și Educare „Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”. Prin această campanie, Asociaţia Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr, grăsimi și aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat din marile structuri comerciale (hipermarketuri, supermarketuri) 52 tipuri de parizer, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestor produse și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.
Au fost analizate sortimente de parizer fabricate/distribuite de către: Facos, Meda, Agricola, MegaFood-Com, Aldis, Reinert, DiaVist, Recunoştinţa Prodcom, Pick Ungaria, Ifantis, Perfect Poultry Slovenia, CrisTim, Zimbo Ungaria, Auchan, AIA Italia, Cora, Lidl, Penny, Kaufland, Fox, Carrefour, Perutnina Slovenia, Matache Măcelaru, Caroli, Goodies Meat Production, Rewe și Arterimpex.
Parizerul este un produs din familia mare a salamurilor, la rândul său parte a mezelurilor, un grup mai mare de produse din carne. Din punct de vedere al structurii, parizerul se înrudește larg cu toată gama de preparate din carne tocată (trase în membrane sau fără membrană – paté, hașé), relația cea mai apropiată având-o cu crenvurștii, care au aceeași structură foarte fină a compoziției, dar și cu mortadela, bologna și alte produse care sunt practic echivalente ale parizerului.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC, coordonată de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.
La fabricarea sortimentelor de parizer analizate s-au folosit următoarele ingrediente: emulsie din piele de pasăre, emulsie de şorici, carne de pui, carne de pui şi de curcan separată mecanic, carne de pui dezosată mecanic, carne de pasăre separată mecanic, piept de pui, carne de curcan, piept de curcan, piele de curcan, piele de pui, grăsime de pasăre, grăsime de pui, carne de porc, pulpă de porc, carne de vită, slănină, șoric de porc, colagen, cașcaval, apă, făină de grâu, fibre de soia, fulgi dezhidrataţi de ardei, fibre de mazăre, fibre vegetale din soia şi sfeclă de zahăr, izolat de soia, amidon cartofi, proteină animală din porc, proteină vegetală din soia, proteină vegetală hidrolizată, amidon, proteină din lapte, lapte praf, proteină din soia, sirop de glucoză, dextroză, lactoză, glucoză, zahăr, maltodextrină, proteină din soia, sare neiodată, sare cu nitriți, extract natural de boia dulce, extracte vegetale, ardei roşu, condiment de ardei, condimente, extracte din condimente.
În cele 52 de produse analizate s-au identificat 48 aditivi alimentari și alte substanțe, după cum urmează: aromă de fum, arome, difosfat de sodiu, polifosfați de sodiu, izoascorbat de sodiu, nitrit de sodiu, acid ascorbic, eritorbat de sodiu, carmin, iodat de potasiu, monoglutamat de sodiu, acid citric, acetat de sodiu, citrat de sodiu, glucono-delta-lactona, citrat trisodic, lactat de potasiu, diacetat de sodiu, caragenan, gumă de guar, gumă de xantan, gumă Tara, gumă Konjac, gumă locust, gumă de caruba, di-polifosfați de sodiu și potasiu, acid lactic, lactat de calciu, tartrați de sodiu, guanilat disodic, inozinat disodic, alginat de sodiu, citrat de sodiu, acid citric, sulfat de calciu, 5-ribonucleotide disodice, acizi graşi vegetali, esterii acidului lactic, trifosfaţi, diacetat de sodiu, carbonat de sodiu, acetat de sodiu, acid eritorbic, fosfat de calciu, clorură de potasiu, lactat de sodiu, polifosfat de sodiu şi potasiu şi azotit de sodiu.
Toate produsele analizate conțin aditivi alimentari, adică E-uri, de la 3 aditivi alimentari până la 19 aditivi alimentari.
La 85% din produsele analizate s-a folosit nitrit de sodiu, un conservant suspect;
La 79% din produsele analizate s-au folosit difosfaţi;
73% dintre produsele analizate sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic, un colorant roșu strălucitor obținut dintr-o specie de insectă numită coșenilă;
La 73% dintre produsele analizate, gustul și aroma au fost potențate cu monoglutamat de sodium;
La 54% dintre produsele analizate s-a folosit carne de pasăre separată mecanic (carne de pasăre separată mecanic, carne de pui și curcan separată mecanic, carne de pui separată mecanic și carne de curcan separată mecanic);
La 38% dintre acestea nu se precizează cantitatea de carne de pasăre separată mecanic folosită la realizarea acelor sortimente;
La 50% dintre produsele analizate s-a folosit caragenan, un agent de îngroşare suspect de apariția anumitor afecțiuni medicale;
La 37% din produsele analizate s-a folosit eritorbat de sodiu;
La 33% din produsele analizate s-au folosit trifosfaţi;
La 27% din produsele analizate s-a folosit acetat de sodium;
La 25% din produsele analizate s-a folosit ascorbat de sodium;
La 23% din produsele analizate s-a folosit gumă guar, respectiv polifosfaţi;
La 19% din produsele analizate s-a folosit acid citric;
La 19% din produsele analizate nu apare menționată în lista ingredientelor cantitatea de carne folosită la fabricarea acelui sortiment de parizer;
La 18% din produsele analizate s-au folosit citraţi de sodiu;
La 15% din produsele analizate s-a folosit gumă xantan;
La 13% din produsele analizate s-a folosit izoascorbat de sodiu;
La 12% din produsele analizate s-a folosit tartrat de sodiu, respectiv lactat de calciu;
La 8% din produsele analizate s-a folosit alginat de sodiu, respectiv mono şi digliceride ale acizilor graşi;
La 8% din produsele analizate s-a folosit sulfat de calciu;
Top 10 mărci de parizer după conţinutul de carne:
1. Kaufland Classic (parizer de porc, Delicatesă germană Lyoner) Germania – 84% carne de porc;
2. Zimbo (parizer ţărănesc cu ardei) Ungaria – 80% carne porc;
3. Apetit (parizer porc) – parizer cu ardei – 63% carne de porc;
4. Apetit (parizer pasăre) – 60% carne de pasăre; parizer ţărănesc piept de pui – 60% carne piept de pui;
5. Baroni (parizer de pasăre) – 60% carne pui;
6. Auchan (parizer piept de pui) – 57% piept de pui;
7. Casa Gustului (parizer cu ardei) – carne porc 55%;
8. Gustoso (parizer ţărănesc cu piept de pui) – 54% piept de pui,
9. Baroni (mini parizer cu pui) – 52% carne de pui; parizer cu ardei – 52% carne de porc; parizer cu carne de porc – 52% carne de porc;
10. Facos (parizer cu pui) – 51% carne pasăre; parizer cu porc – 50% carne porc;
11. Aldis (mini parizer cu pui) – 51% carne de pui; parizer porc – 50% carne de porc;
12. Pick (parizer de porc) – 50% carne de porc.
Top 10 mărci de parizer după numărul de aditivi alimentari:
1. DiaVist (parizer cu şuncă) – 19 aditivi;
2. DiaVist (parizer cu pasăre şi porc) – 16 aditivi;
3. DiaVist (parizer cu carne de pui; parizer cu carne de curcan) – 15 aditivi;
4. Fox (parizer mini) – 13 aditivi;
5. Matache Măcelaru (parizer ţărănesc), Carrefour (parizer feliat, parizer cu ardei) – 11 aditivi;
6. Reinert (parizer feliat) – 10 aditivi;
7. Gustoso (parizer ţărănesc cu piept de pui), Baroni (parizer cu ardei, parizer cu carne de porc, parizer ţărănesc cu piept de pui, parizer de pasăre), Pofta Bună (parizer cu carne de pasăre) – 9 aditivi;
8. Auchan (parizer piept de pui), Carrefour (parizer cu pasăre), Casa Gustului (parizer cu ardei, parizer de porc), Baroni (mini parizer cu pui), Meda (parizer ţărănesc, parizer ţărănesc cu piept de pui) – 8 aditivi alimentari;
9. Campofrio (parizer cu pasăre), Caroli (parizer cu pasăre), Fox (parizer cu piept de pui), Benedek (parizer cu ciuperci), Poftă Bună (parizer cu carne de porc, parizer Familia), DiaVist (Suprem. Parizer favorit) conţin 7 aditivi;
10. Cris-Tim (miniparizer cu pui), Auchan (parizer cu carne de pui, parizer cu carne de porc), Alpinia (miniparizer cu pui), Apetit (parizer cu ardei, parizer ţărănesc piept de pui), Matache Măcelaru (parizer cu vită), Zimbo (parizer ţărănesc cu ardei), Ifantis (parizer cu carne de curcan), Facos (parizer cu porc).
„Din păcate, parizerul comercializat în hipermarketuri nu mai are nimic din consistenţa, savoarea, gustul şi elementele nutritive ale acestui tip de preparat aşa cum era fabricat în urmă cu câteva decenii. Dintr-un preparat cu o structură fină care se obţinea numai din carne de vită de calitatea I, slănină de porc, piper şi sare, astăzi cele mai multe sortimente se fabrică din emulsie de şorici/piele de pasăre, tendoane, cartilagii, amidon, soia, apă şi chimicale din belşug.
La alegerea unui sortiment de parizer trebuie să aveţi în vedere cantitatea de carne din respectivul produs şi principalele nutrimente menţionate în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi grași saturați, conținutul de sare, evitându-se acele sortimente de parizer care au în compoziție aditivi alimentari, cum ar fi monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul și nitritul de sodiu.
Totodată, trebuie evitat parizerul obținut din carne separată mecanic (resturile rămase după îndepărtarea manuală a cărnii de pe oase, respectiv țesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi şi țesut conjunctiv), cu adaosuri de piele de pasăre, zaharuri, colagen și amidon, care de fapt maschează calitatea scăzută a produselor. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, parizerul nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor și a adulților cu afecțiuni cardiovasculare”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte al APC România.
Soluții pentru cei ce vor parizer bun
Ce se poate face de către consumatorul care apreciază parizerul și este mult legat de acest produs prin obișnuința consumului încă din copilărie? Două alternative se pot discuta:
– descoperirea parizerului „adevărat” la vreun producător serios și dispus să mențină rețeta pe termen lung;
– prepararea parizerului în casă.
Prima variantă aduce, din păcate destul de des, dezamăgiri provocate de schimbarea rețetei. Care producător rezistă tentației de a obține profit suplimentar atunci când se simte stăpân pe un segment al pieței? În plus, aceste schimbări sunt deseori determinate obiectiv:
– se schimbă rețeaua de furnizori,
– se schimbă rețetele unor ingrediente,
– se schimbă personalul deținător al secretelor micilor trucuri care imprimă acel „ceva” produselor unei firme.
Totuși, aceasta este singura speranță pentru o largă categorie de consumatori (cei fără familie, cei ocupați foarte mult timp, cei comozi).
A doua posibilitate este accesibilă doar pentru un segment de consumatori, aceia care au posibilități să producă eficient parizer în bucătăria lor (evident, acest lucru nu se potrivește celor ce trăiesc singuri, ori sunt vârstnici, ori trăiesc în spații închiriate), știu să gătească și găsesc plăcere în gătit. Acestora le sunt folositoare nenumăratele rețete de parizer care sunt cuprinse în cărțile de bucate și care circulă larg pe Internet, grație pasiunii și generozității unor autoare și autori cu multă aplicație pentru bucătărie, spirite practice și inventive.
