Antibiotic si antiviral, sambure de citrice un miracol

Antibiotic si antiviral, sambure de citrice un miracol

Grapefruitul a aparut pe Pamant cu doar cateva secole în urma, prin încrucisarea a doi pomi fructiferi: portocalul si pomelo. Din „povestea de dragosteˮ a celor doi s-a nascut o specie noua de pom fructifer, nu prea înalt (în mod curent, atinge între 5 si 7 metri înaltime), cu fructe mari, parfumate, colorate în galben si rosu-portocaliu. Abia prin anul 1856, un savant a descoperit ca, de fapt, grapefruitul este o noua specie, si a numit-o stiintific Citrus Paradisi.

Un secol dupa aceea, un specialist în fizica nucleara, dr. Jacob Hairich, a muscat un sambure de grapefruit, iar gustul amar, intens, simtit în acel moment, l-a intrigat atat de tare, încat l-a determinat sa studieze în amanuntime substantele pe care aceasta samanta le contine. Iar rezultatele cercetarilor sale au uluit si continua sa uluiasca si în prezent lumea stiintifica.

Din cunostintele actuale, complexul de substante extras din semintele de grapefrut este antibioticul cu spectrul cel mai larg din lume, pentru ca distruge nu mai putin de 800 (!) de tulpini de bacterii, inclusiv unele rezistente la antibioticele de sinteza. (În momentul de fata, este cunoscuta o singura bacterie, Pseudomonas aeruginosa care poate rezista la acest antibiotic).

În plus, samburii de grapefruit, odata ajunsi în organismul uman, au un efect de anihilare a toxinelor, ajuta la scaderea colesterolului si a glicemiei, stimuleaza imunitatea etc.

Mod de administrare
În terapie, se folosesc atat semintele de grapefrut, cat si membranele (pielitele) care le înconjoara si le protejeaza în interiorul fructului, ambele fiind foarte active din punct de vedere terapeutic. Prepararea si administrarea lor nu este, însa, un lucru usor. De ce? Pentru ca nu exista niciun solvent care sa extraga toate principiile active din grepfrut.

Pigmentii si substantele amare sunt solubile în apa ori alcool, în timp ce substantele aromatice pot fi extrase numai în uleiuri. Din aceste motive, exista doar doua forme de administrare, ce pot cuprinde - nu în aceeasi masura - toate principiile active:

Pulberea
Samburii de grapefruit si membranele uscate se pun într-o piua (mojar), unde se faramiteaza manual. Rasnita electrica nu se poate folosi, întrucat substantele uleioase continute de samburi nu permit macinarea. Imediat dupa obtinere, o lingurita de pulbere se amesteca cu trei lingurite de miere. Din pasta astfel obtinuta se ia cate o lingurita, de doua-trei ori pe zi, pe stomacul gol.

Extractul glicerinat
Este cel mai puternic preparat obtinut din grepfrut. Se prepara pe cale industriala, prin folosirea unui amestec de glicerina, apa si alcool, pentru a dizolva toate tipurile de substante active din semintele fructului. Acest extract este un lichid cu miros placut, de citrice, cu o culoare portocalie intensa si un efect antibiotic, antiviral si antifungic foarte puternic. Cu conditia ca extractia sa fi fost facuta cu ingrediente biologice, acest produs se poate folosi si intern.