Orasele subterane spre taramul celalalt

 

Orasele subterane spre taramul celalalt

Derinkuiu este un oras antic din Capadocia ce se desfasoara pe verticala, scobit in roca vulcanica, pe 11 nivele subterane, care, se spune, ar cobora pana la 85 de metri sub pamant.
 
utea adaposti intre 30.000 si 50.000 de locuitori. Intrarea in fiecare nivel era inchisa de roti masive de piatra, de 1,5 metri in diametru, cantarind 500 de kilograme.



O Shambala a getilor

Este cea mai spectaculoasa cetate care s-a durat vreodata, foarte ingineresc construita, cu sisteme de aerisire sub forma de puturi, cu 15.000 de deschideri la suprafata, si canalizare.

In interior, era dotata cu toate accesoriile pentru o viata normala: puturi si bazine de apa, aprovizionate de un rau subteran, prese de ulei si de struguri, camari, crame, staule pentru vite, scoli, capele. Frizele prezinta toate simbolurile dragi neamului get: zig-zagul, rombul, sfoara, spirala.

Este prezent si simbolul regal, floarea cu patru petale, prezenta pe scutul lui Decebal de pe Columna lui Traian, pe frizele mormintele regale ale getilor odrisi si pe steagurile dahilor parti. Era si simbolul zeului capadocian Mitra.

Zeci de orase subterane

Derinkuiu nu este singular. Este legat de alte complexuri subterane, peste 40, ce se desfasoara in adancurile Capadociei prin zeci de kilometri de tuneluri. Derinkuiu era legat de Kaimakul (caimacul) printr-un tunel de opt kilometri. Kaimakul putea adaposti 20.000 de oameni. Sunt cele mai mari orase subterane.


Multi se straduiesc sa explice denumirea orasului Derinkuiu prin fel de fel de asocieri lingvistice, uitand ca era in Capadocia, cea locuita de geti. Pentru ei, „dura” era cetate, iar cuiul, cui. A „dura in cui”, inseamna sa construiesti in adancime, cum intra cuiul in lemn. Preluata de neamurile care au venit ulterior, denumirea nu prezinta o diferenta mare de pronuntie. Spaniolii il traduc si ei, fara sa dea detalii lingvistice, „cetate in adancime”. Istoricii de la Ministerul turc al Culturii dateaza constructia orasului subteran in secolul VIII, VII i.C. si sustin ca era folosit ca refugiu din calea invadatorilor.

Orasele au fost construite de zei

Cercetatorii David Childress si David Wilicock nu sunt de acord, pentru simplul motiv ca gurile de aerisire ale orasului subteran erau la suprafata si era foarte usor pentru invadatori sa le astupe si sa-i faca pe locuitori sa se predea. Subteranele au fost folosite ca ascunzatori in diferite perioade, destul de populate fiind in perioada de persecutie a crestinilor.

Arheologi  americani si spanioli dateaza constructia in 2000-1500 i.C. Childress si Wilicock il considera mult mai vechi. Ei au descoperit o relatare in epoca persana ca adaposturi subterane ar fi fost construite dupa planurile zeului Ahura Mazda. Demn de remarcat constructia  foarte precisa, ce dovedea cunostinte de geologie, inginerie, rezistenta materialelor si inginerie de sisteme si instalatii urbane. Trebuia sa stii toate acestea ca sa construiesti labirintul subteran supraetajat, astfel incat sa nu se prabuseasca.

Dragonul mayas era Sarpele cu Pene

Conform cercetatorilor Childress si Wilicock , orasele subterane au fost facute pentru a nu fi identificate ca tinte din aer! Ni se recomanda sa citim cu atentie epopeile antice in care zeii pornisera un razboi intre ei, aviatia fiind forta principala. Cum fiecare zeu avea popoare de supusi, acestea deveneu tinte ale zeilor inamici.

Asadar, pentru a-si proteja supusii, zeii le-au construit cetatile subterane din tinuturile Capadociei si adaposturile subterane ale indienilor Hopi, care spun ca „oamenii stelelor” au locuit primii in ele. Sarpele cu Pene al mayasilor, le-a construit adaposturile subterane din Tahtzibitchen, care sunt si „porti subterane spre lumea de dincolo”, guvernata de zeul unui nou inceput, Xi Balba. Cel care-i sperie pe „apocalipticii” anului 2012.