Fantomele sunt niste spirite care vin dintr-o lume intermediara

Fantomele sunt niste spirite care vin dintr-o lume intermediara

Când este vorba despre aparițiile fantomatice, în general, oamenii par paralizați de frică. Frica de necunoscutul de dincolo de vizibil. Dar credința în existența acestor apariții inexplicabil științific nu este prea răspândită.

În anul 1990, în SUA, în urma unei anchete Gallup s-a evidențiat faptul că o pătrime din populație acceptă existența prezențelor fantomatice.

Cu toate acestea credința în existența acestor apariții se regăsește în toate culturile lumii. Fantomele sunt o manifestare imaterială sau apariția unei persoane absente, a cărei imagine apare temporar în locul unde se află martorul. Este un fenomen care poate fi perceput cu simțuri normale.

Socrate spunea că sunt persoane ale căror spirite au ieșit din trup, părăsind viața materială, dar care au rămas prea atașate de materie. Acestea se întorc în locurile în care au trăit și se arată celor vii, ca o consecință a faptului că nu și-au perfecționat spiritul în timpul vieții.

Unele culturi susțin teoria că spiritele imperfecte rătăcesc într-o lume intermediară, bântuind nopțile cu o înfățișare sinistră, înfricoșătoare.

Românii credeau că fantomele sunt sufletele persoanelor asasinate care rămâneau înlănțuite de locul unde și-au găsit moartea și care preziceau uneori nenorociri. Nero a fost chinuit de apariția mamei sale, care fusese ucisă din ordinul său, iar el, la rândul lui, rătăcea prin Roma după ce s-a sinucis.

Totul s-a încheiat în momentul în care a fost ridicat un templu pe mormântul său. Pliniu cel Tânăr relata prima tentativă de cercetare a unor astfel de cazuri. Filosoful Atenodor a închiriat o casă pe care toată lumea o considera bântuită. În casă fusese văzută fantoma unui bătrân care era legat la mâini și picioare.

Filosoful atenian a văzut că apariția îi atrăgea atenția asupra unui colț al curții interioare de unde se făcea nevăzut. A poruncit să fie săpată o groapă în acel loc unde a fost găsit un schelet înlănțuit. Aparițiile au dispărut după ce osemintele au fost îngropate în cimitir.

În Anglia, la sfârșitul secolului al XIX-lea, cercetarea acestui fenomen a fost atât de intensă încât s-au format două asociații la Oxford și Cambridge. Personalități marcante au făcut parte din aceste asociații, cum ar fi Dickens, Yeats.



Prin comparație cu imaginea normală a unei ființe umane, o apariție ipotetică are următoarele puncte de asemănare. Ambele figuri ies în relief în spațiu și apar la fel de netede, clare și solide. Putem să ne deplasăm în jurul apariției și s-o vedem în orice unghi, fără a descoperi vreo diferență față de persoana reală.



Dacă închidem ochii sau întoarcem capul nu o vom mai vedea, la fel și cu o persoană vie. Dacă încercăm să o atingem, se poate ca mâna noastră să treacă prin ea, fără să întâmpine rezistență. Dacă se apropie de noi îi vom observa atingerea rece, respirația sau o putem vedea în oglindă.