Descoperire despre viata extraterestra

Descoperire despre viata extraterestra

O descoperire fără precedent a oamenilor de ştiinţă ar putea schimba cu 180 de grade tot ce ştiam despre viaţa extraterestră, scrie Daily Star. Până acum se credea că orice formă de viaţă depinde de elemente fundamentale ca apa, energia, oxigenul – dar se pare că nu este aşa.

Oamenii de ştiinţă au descoperit la kilometri adâncime sub suprafața Pământului o bacterie care s-a menținut izolată de razele soarelui și de orice alt lucru viu timp de milioane de ani. Se hrănește și se reproduce datorită energiei eliberate de elemente radioactive, cum ar fi uraniul prezent în stâncă.

Bacteria, denumită științific Desulforudis audaxviator, i-a surprins pe oamenii de ştiinţă pentru că supraviețuiește într-un mediu ostil pentru aproape toate celelalte forme de viață de pe Pământ.

Implicațiile existenței sale se întind până la căutarea vieții extraterestre- dacă viața poate persistă în interiorul Pământului, atunci lista de potențiale habitate străine ar putea include orice loc din spațiu.



„Cine spune că viaţa de pe alte planete nu are aceleaşi tipare? Este absolut neaşteptat că această formă de viaţă este susţinută integral de substanţe radioactive”, a declarat cercetătorul Dimitra Atri.

În cazul în care teoria este veridică, acest tip simplu de microorganisme ar putea fi prezent peste tot, inclusiv în roci spațiale, care se lovesc ocazional de Pământ, potrivit Hotnews. Descoperirea a fost publicată în Royal Society Journal.

Dacă o astfel de bacterie se hrănește cu energia depusă de radiaţiile cosmice, iar cele mai multe raze sunt blocate de atmosferă, în mod paradoxal Pământul ar fi un loc ostil pentru o astfel de formă de viață.

Continue reading

viata extraterestra

Viata extraterestra se afla deja pe pamant, cine a facut aceasta afirmatie

Viata extraterestra se afla deja pe pamant, cine a facut aceasta afirmatie

Andrei Kisliakov este un jurnalist de stiinta rus, specializat, între altele, in domeniul industriei militare. În urma cu câtva timp el a scris pentru agentia de presa RIA Novosti un articol intitulat „Nepamântenii sunt deja aici!”.

Articolul din care spicuim câteva idei în cele ce urmeaza, începe cu afirmatiile surprinzatoare „lumile extraterestre pot exista la o distanta de miliarde de ani lumina, dar si pe fundul cestii dumneavoastra de cafea”. Autorul continua subliniind ca cercetarea recenta chimica si biologica sugereaza ca viata extraterestra poate exista peste tot în jurul nostru si chiar în interiorul organismelor umane. Desigur, în acest caz el vorbeste de microorganisme, nu de inteligenta sau de civilizatii.

 Biologii au aflat, cu mult timp în urma, ca o seama de vietati de dimensiuni microscopice, inclusiv bacterii, pot supravietui într-un mediu considerat înainte mortal. Cercetatorii de la Universitatea din Arizona sugereaza ca microorganisme extraterestre, care au calatorit în interiorul unor asteroizi, au fost capabile sa reziste la înghetul apropiat de zero absolut din spatiul cosmic, precum si la temperatura mistuitoare din timpul intrarii în atmosfera, pentru a se aseza si a se înmulti apoi pe suprafata terestra. Mai mult decât atât, se pare ca astfel de microorganisme sosesc tot timpul, chiar si la ora actuala.

Biochimistii spun ca diverse forme de viata extraterestra puteau sa apara pe Pamânt, ca urmare a mai multor procese evolutive, si ca ele locuiesc înca, fie printre noi, fie chiar în interiorul organismelor umane, fara a putea fi vazute cu ochiul liber. Oamenii de stiinta au început sa puna la îndoiala acea teorie evolutionista care porneste doar de la conditiile pentru aparitia vietii care au existat la începuturi pe planeta noastra. Noile date privind rezistenta microorganismelor în spatiu pot revolutiona întelegerea noastra privind originea vietii.

 Conceptul de viata extraterestra si teoria ca viata pe Pamânt si-ar putea avea originea în spatiul cosmic ar primi un sprijin suplimentar în cazul în care oamenii de stiinta ar reusi sa demonstreze ca viata terestra a trecut prin mai multe cicluri evolutive. În acest caz, ar fi oportun sa ne interesam unde se ascund diversele forme de viata extraterestra si de ce acestea nu au fost reperate pâna în prezent.
Totul vine din spatiu

 Oamenii de stiinta considera ca, din cauza proceselor lor biochimice neobisnuite, microorganismele nepamântene pot prospera în lacuri acide sau în preajma fisurilor vulcanice de pe fundul marii. Ele nu au fost descoperite înca din cauza ca metodele biochimice actuale sunt gândite sa detecteze doar formele de viata cunoscute. Se pare ca anumite microorganisme nepamântene, de zece ori mai mici decât bacteriile terestre, pot fi responsabile pentru diverse boli umane care înca nu sunt tratate. De exemplu, acestea ar putea provoca pietre la rinichi. Oamenii de stiinta trebuie sa gaseasca noi modalitati de a detecta aceste forme de viata.

Chimisti italieni de la Universitatea din Torino au ajuns la o concluzie senzationala si anume ca numerosi aminoacizi au fost, probabil, adusi pe Pamânt din spatiu, devenind apoi importante caramizi componente ale tuturor organismelor vii. Calcule de chimie cuantica au sugerat ca aminoacizii, care proveneau din interiorul norilor de gaz si praf din adâncul spatiului, puteau ajunge pe Pamânt, lipiti de praful interstelar, într-o perioada în care aici existau deja conditiile principale pentru aparitia vietii. Oamenii de stiinta mexicani care lucreaza în acest domeniu au confirmat concluziile colegilor lor italieni. Ei spun ca aminoacizii nu sunt distrusi în spatiul interstelar si ca unii dintre acesti compusi extraterestri puteau sa ajunga pe Pamânt.

 Se pare ca, în cautarea vietii extraterestre, în afara de organizarea de misiuni spatiale extrem de costisitoare si periculoase, omenirea ar trebui sa se aplece si asupra planetei sale de bastina. Chiar daca deocamdata nu am gasi aici prezenta vietii extraterestre, ea putea exista pe Pamânt cu mult timp în urma si sa dispara dintr-un motiv necunoscut. Urme inexplicabile din interiorul straturilor geologice ar putea permite oamenilor de stiinta sa depisteze forme de viata extraterestre. În cazul în care astfel de microorganisme au avut un metabolism diferit, acestea puteau influenta chimia rocilor sau puteau crea depozite de minerale într-un mod diferit de cel caracteristic organismelor vii cunoscute.

 Aceasta ipoteza face imperativa explorarea atenta a Pamântului, în primul rând a zonelor îndepartate si a celor cu conditii nefavorabile, în cautare de noi forme de viata exotice. Este cunoscut faptul ca în fiecare ora dispar 17 specii de animale, inclusiv unele necunoscute anterior. Daca teoria microorganismelor extraterestre va fi dovedita, va deveni evident ca planeta noastra si spatiul cosmic au fost întotdeauna legate între ele. Desi agentia RIA Novosti precizeaza ca opiniile din acest articol apartin autorului si nu reprezinta în mod necesar punctul de vedere al agentiei, câteva sondaje publicate de aceeasi agentie în 2012 si 2013 ilustreaza interesul mediei din Rusia pentru subiectul contactelor extraterestre.

 Conform unuia dintre sondaje, aproape 40 la suta dintre rusi cred în fenomene supranaturale; aceasta cifra este mai mare în rândul femeilor si a celor care s-au declarat religiosi.  22 la suta dintre rusi cred în semne si în horoscoape, dar numai 6 la suta cred în extraterestrii si doar 2 la suta în zombi. Dintre atei, doar 7 la suta au încredere în horoscoape. Crestinii ortodocsi rusi alcatuiesc cea mai mare parte a celor care cred în semne (26 la suta), comparativ cu 13 la suta în rândul adeptilor altor religii si 7 la suta în cazul ateilor. Dar 57 la suta dintre cei chestionati au spus ca nu cred în niciunul dintre fenomenele mentionate.

 Un alt sondaj a fost realizat pentru RIA Novosti în cinstea Zilei Cosmonauticii, comemorând primul zbor în spatiu, al lui Iuri Gagarin, în 12 aprilie 1961. Conform sondajului, aproape unul din patru rusi (23 la suta) se asteapta ca rasa umana sa fie contactata de reprezentanti ai unei civilizatii extraterestre în urmatorii 50 de ani. Totusi, majoritatea rusilor (53 la suta) au spus ca nu cred în extraterestri. Fundatia pentru Opinia Publica, cea care a realizat sondajul, a adaugat ca „Cei care cred ca un contact cu extraterestri ar fi benefic pentru omenire au fost de doua ori mai multi decât cei care cred contrariul”. Sondajul, care a chestionat 1.500 de respondenti, a avut o marja de eroare de cel mult 5 la suta.

 Tot RIA Novosti anunta, pe 2 octombrie 2013, ca Serghei Berejnoi, consilier al comandantului Centrului de control spatial Titov, a declarat la Krasnoznamensk (regiunea Moscova) ca Rusia nu ar fi în stare sa reactioneze daca Pamântul ar deveni tinta unei invazii extraterestre. Autoritatile ruse de aparare aerospatiala nu au fost însarcinate sa se pregateasca pentru eventualitatea unui atac venit din spatiul cosmic. „Sunt destule probleme pe Pamânt si în spatiul din apropierea Pamântului”, a declarat Berejnoi, ca raspuns la întrebarea unui reporter.
Contacte benefice

 Tarile cu capacitati spatiale sunt, în orice caz, limitate în a construi facilitati militare dincolo de limitele planetei, a continuat el. În conformitate cu termenii Tratatului din 1976 privind spatiul cosmic, la care Rusia este semnatara, se stipuleaza ca statele nu pot plasa pe orbita arme de distrugere în masa, desi armele conventionale sunt permise. Centrul de control spatial Titov, care este condus de catre Fortele de Aparare Aerospatiala din Rusia, este principala facilitate de control a satelitilor militari si comerciali ai tarii. Centrul opereaza în prezent aproximativ 80 la suta din navele spatiale orbitale rusesti.

O alta declaratie interesanta pe problematica extraterestra îi apartine lui Vsevolod Chaplin, un înalt cleric, foarte influent, în Biserica Ortodoxa a Rusiei, presedintele Departamentului Sinodal al Patriarhiei de la Moscova pentru cooperarea dintre Biserica si Societate. În aprilie 2013, în cadrul unui interviu pentru agentia RIA Novosti, el a fost întrebat care este atitudinea bisericii ortodoxe ruse fata de ufologie. Raspunsul sau a fost ca îngerii si demonii exista într-adevar, dar oamenii care i-au întâlnit i-au confundat adesea cu „asa-numitii extraterestrii”. Îngerii si demonii „sunt creaturi reale cu care oamenii vin uneori în contact atunci când acestia li se dezvaluie”. Venind vorba în interviu despre meteoritul care a cazut de pe teritoriul Rusiei în februarie 2013, Chaplin a spus ca oamenii ar trebui sa-si aminteasca în permanenta ca viata este fragila, „chiar si fara niciun meteorit. (…) Noi ar trebui sa fim întotdeauna gata sa stam în fata judecatii lui Dumnezeu”.

 Prelatul a spus ca ar mai trebui sa luam aminte la faptul ca exista oameni de stiinta care sugereaza ca Soarele si întregul Univers se rotesc în jurul Pamântului „nu într-un sens fizic, ci într-un sens logic”… Conform lui Chaplin, aceasta viziune semnifica faptul ca lumea este astfel creata încât viata inteligenta sa populeze un spatiu care este proportional mic în comparatie cu dimensiunile universului.

Continue reading

viata extraterestra

NASA face un anunt cu privire la viata extraterestra

NASA face un anunt cu privire la viata extraterestra

NASA va face un anunț extrem de important, luni 26 septembrie, într-o conferință de presă care ar putea aduce dovezi despre detectarea unor semne ale vieții extraterestre pe satelitul Europa al planetei Jupiter, scrie Daily Star.

Astronomii de la NASA consideră Europa drept unul dintre locurile din sistemul nostru solar unde ar putea exista viață extraterestră.

Europa, satelit cu diametrul de 3.100 de kilometri, adăpostește un vast ocean de apă sub calota de gheață care îi acoperă suprafața, scrie Agerpres.

Mai mult decât atât, unii oameni de știință sunt de părere că acest ocean coboară până în punctul în care intră în contact cu mantaua telurică a satelitului, făcând posibile numeroase tipuri de reacții chimice.

NASA nu a prezentat alte detalii, însă prezența unei membre a echipei telescopului orbital Hubble la conferință face trimitere la posibilitatea observării din nou a unor vapori de apă, proveniți probabil din gheizere, la suprafața acestui corp cosmic.

Continue reading

viata extraterestra

Lumi paralele si viata extraterestra

Lumi paralele si viata extraterestra

De milenii există povești despre zâne, sirene, zei, zeițe, demoni și djini, despre creaturi care trăiesc în alte lumi. Acestea au fascinat imaginația unora dintre cei mai mari gânditori ai acestei planete încă din vremurile Greciei antice sau ale Babilonului.
Poveștile despre alte lumi au stârnit un necontenit interes despre „domeniul invizibil” de la începuturile civilizației, iar ideea că mai există încă foarte multe aspecte pe care nu le știm, pare să fie veșnică în conștiința ființelor umane.



În zilele noastre, când știința a avansat enorm și cercetările au infirmat multe dintre aceste mituri, cei mai mulți oameni au lăsat deoparte ideea că dacă ceva este situat dincolo de sfera materială și nu poate fi măsurat, atunci nu trebuie în mod automat să fie respins. În orice caz, concluziile recente ale astrofizicianului Ranga-Ram Chary au stârnit din nou interesul pentru „domeniul invizibil”.

În timp ce cartografia „registrul radiațiilor cosmice de fond în domeniul microundelor”, sau cu alte cuvinte, lumina rămasă din perioada universului timpuriu, Chary a descoperit anumite pete luminoase misterioase despre care crede că ar putea fi un fel de materie care se „strecoară” dintr-un alt univers către al nostru. Într-un studiu publicat recent în Revista de Astrofizică, Chary a afirmat că „Universul nostru ar putea fi pur și simplu o regiune dintr-o super-regiune aflată într-o veșnică expansiune.” „Dincolo de universul nostru observabil ar putea exista multe alte regiuni care, fiecare, să fie guvernată de un set diferit de parametri fizici față de cei pe care i-am determinat pentru universul nostru.”, a adăugat el.

Teoria multiversului sugerează că trăim într-un univers care este doar unul dintre multe alte universuri – posibil chiar infinit de multe universuri –care există fie independent unele de altele, fie co-dependent, dar pe care nu le putem vedea sau cu care nu putem interacționa în mod conștient.

Chary consideră că există o șansă de 30% ca aceste pete luminoase să fie ceva obișnuit, dar în același timp ele „ar putea reprezenta, de asemenea, o consecință a coliziunii Universului nostru cu un alt univers, al cărui raport dintre barioni și fotoni este de aproximativ 65 de ori mai mare decât în universul nostru.”

Deși există cu siguranță dovezi care susțin teoria multiversului, nu toată lumea este convinsă de descoperirile lui Chary. Specialistul în astrofizică teoretică David Spergel, de la Universitatea Princeton, consideră că merită să căutăm și explicații care nu implică alte universuri. „Proprietățile prafului cosmic sunt mult mai complicate decât ne-am așteptat și cred că aceasta este o explicație mai plauzibilă”, susține el.

Cu toate acestea, un document FBI declasificat în iulie 2015, intitulat „OZN”, evidențiază câteva elemente foarte ciudate, care demonstrează că guvernul SUA crede – sau cel puțin a crezut la un moment dat – că un grup de extratereștri a trăit și a făcut anumite operațiuni pe Pământ. Sugerând că guvernul ar considera că aceste ființe sunt capabile de călătorii inter-dimensionale, documentul pare să dateze din 3 iulie 1967, însă data este dificil să fie stabilită cu exactitate.

Iată câteva dintre concluziile pe care le puteți găsi la pagina 22 a documentului declasificat din arhiva FBI:

• vizitatorii nu vin de pe o anumită „planetă” în sensul în care folosim noi acest cuvânt, ci de pe o planetă eterică ce se întrepătrunde cu planeta noastră, dar care nu ne este perceptibilă;

• misiunea pe care intenționează să o împlinească pe planeta noastră este pașnică;

• vizitatorii arată similar cu ființele umane, dar sunt mult mai mari ca dimensiune;

• ei nu sunt oameni care să fi trăit pe Pământ, ci vin din propria lor lume;

• corpurile vizitatorilor, ca și navele lor, se materializează automat la intrarea în dimensiunea vibratorie a materiei noastre dense;

• regiunea din care provin nu este planul astral, ci corespunde cu noțiunile de Lakas sau Talas;

• ei reintră în planul eteric la voință și la fel de simplu dispar din viziunea noastră, fără urmă.



Este de remarcat că cercetătorul și autorul David Icke oferă o descriere izbitor de asemănătoare ființelor pe care el le denumește „Archoni”, așa cum sunt ei menționați de către gnostici la aproximativ 150 de ani după Hristos. Totuși, Icke crede că aceștia nu sunt o grupare „pașnică” și îi conexează mult cu ceea ce se petrece în lume în prezent.

Cum ar fi putut FBI să fi dat credit la un moment dat acestor detalii, dar cumva, mai târziu, să-și fi dat seama că a greșit și apoi să-și piardă interesul? Oare aceste recente descoperiri în ceea ce privește teoria multiversului au deschis ușa către a accepta că forme de viață extraterestră s-ar putea deplasa în și dincolo de universul nostru?

Continue reading

viata extraterestra

Codul tacerii cu privire la secretele din Antarctica

Codul tacerii cu privire la secretele din Antarctica

Lacul Vostok este un loc plin de mistere care suscită un interes aparte cercetătorilor. Un cercetător rus, care și-a dedicat mai mulți ani studierii lacului este convins că cel mai mare mister este faptul că în interiorul lacului există viață extraterestră.

Cercetătorii din Sankt Petersburg au descoperit o bacterie care nu corespunde niciunei specii terestre.

Vocea Rusiei a publicat un articol în care se spune că a fost descoperit un ADN care nu corespunde formelor de viață terestre. Scoase din mediul lor de viață, aceste bacterii mor. Din acest motiv, ele nu prezintă un pericol pentru umanitate.

Milioane de ani lacul a fost acoperit de gheață. Cercetătorii nu pot explica de unde provin aceste bacterii.

Lacul Vostok este cel mai întins și mai adânc lac subglaciar din Antarctica. Lacul a fost descoperit în anul 1970, dar cercetarea lui a fost imposibilă zeci de ani.

Lacul este situat la 4 kilometri adâncime sub calota glaciară, iar forările au fost dificile, pentru că temperatura atinge și minus 100 de grade Celsius.

Lacul Vostok este considerat un biotop care este unic, în sensul că milioane de ani a fost izolat de viața externă. Cum au ajuns aceste bacterii de origine necunoscută să populeze lacul, este o problemă l-a care oamenii de știință nu au dat un răspuns.

Până în anul 1990, nu existau informații despre acest lac. În anul 1990, un avion DC-8, de la NASA, echipat cu un radar laser a penetrat gheața cu ajutorul unui computer de gravitație.

În Antarctica există peste 200 de astfel de lacuri, a căror formare este legată de perioada în care Antarctica era unită cu Australia. Lacurile sunt lichide datorită căldurii din interiorul Pământului.

Antarctica este cel de al șaselea continent și prezintă cea mai mare masă glaciară de pe planetă. Începând cu anul 1959, 19 țări girează soarta continentului. La fiecare doi ani, o comisie de experți se întrunește cu reprezentanții acestor țări, în vederea stabilirii măsurilor de protecție a continentului.

Fiecare țară dorește să profite de fabuloasele bogății ale continentului. Antarctica a intrat în atenția specialiștilor în anul 1910, când cercetătorul, Wegener a observat formele complementare ale unor continente.

A fost emisă ipoteza că a existat un mare continent numit Gondwana. Partea de vest a Antarcticii era o continuarea Anzilor Cordilieri. Antarctica este partea meridională a fabuloasei Atlantida.

O parte din Antarctica, numită Mary Byrd, nu este girată de niciun stat. Nu au fost date explicații oficiale pentru care motiv această zonă nu este girată de nicio țară.


Această zonă este interzisă cercetătorilor sau exploratorilor. Faptul că nu s-au dat informații cu privire la această interdicție a creat numeroase legende. S-a spus că este un ținut al extratereștrilor.

Amiralul Byrd, căpitanul Symmes, s-au întors din expedițiile realizate în această zonă și au susținut că fenomene care nu țin de realitate se produc în această zonă.

Ei au susţinut că în Antarctica există o zonă de intrare în interiorul Pământului. Nu știm cât este adevăr sau fabulație. Cert este un lucru. Guvernele mondiale nu au motivat faptul pentru care o zonă imensă din

Antarctica nu este girată de nicio țară. În al doilea rând, de ce au fost interesați naziștii de acest continent? De ce imediat după terminarea celui de al Treilea Război Mondial, americanii l-au trimis în expediție pe amiralul  Byrd și nu au dat publicității ceea ce el a descoperit?

În al treilea rând, de ce specialiștii ruși, după ce au făcut descoperirea din lacul Vostok, nu au mai prezentat publicului nicio informație?

Continue reading

viata extraterestra

Ce se afla cu adevarat pe Luna

Ce se afla cu adevarat pe Luna

S-ar putea spune că în ultimii zece ani tot mai mulţi oameni au început să devină conştienţi de faptul că majoritatea misterelor rămân ascunse şi că ceea ce are loc în spatele uşilor închise nu este făcut cunoscut publicului. Unul dintre domeniile abonate la „secretul total” este cel al existenţei fiinţelor şi navelor extraterestre. S-a făcut şi încă se mai face totul pentru discreditarea acestui subiect, pentru ridiculizarea şi trecerea lui în derizoriu.

Ultimii ani au adus însă dovezi din ce în ce mai clare pentru a susţine realitatea vieţii extraterestre şi a conexiunilor ei cu umanitatea. Ele sunt chiar covârşitoare prin numărul lor, acoperind o arie vastă de domenii, de la arheologie şi istorie, până la ştiinţă şi tehnologie. La această ieşire de sub „clopotul cenzurii” au contribuit un număr însemnat de oameni de ştiinţă şi chiar oficiali ai guvernului sau armatei unor țări considerate „puteri ale lumii”, care au deconspirat multe dintre marile secrete ce menţineau în „ceaţă” acest subiect sensibil. Ei au făcut aceasta sub sau fără protecţia anonimatului; este însă cu atât mai surprinzător faptul că unii dintre ei au făcut parte chiar din instituţii consacrate în studiul Cosmosului. Fără îndoială că cea mai de notorietate astfel de instituție este NASA, chiar dacă posibilitățile pe care ea le are sunt cu mult depăşite de alte proiecte aşa-zis „negre” ale SUA sau ale marilor puteri ale lumii.

Strânşi în chingile şantajului şi ale presiunilor exercitate de grupuri „din umbră” sau de oficialităţi guvernamentale ori din Serviciile Secrete, fiind totodată dependenţi de fondurile primite anual de la Administraţia SUA, echipele de oameni de ştiinţă din cadrul NASA au respectat mult timp condițiile severe de confidențialitate care le-au fost impuse la angajare. De altfel, aceasta nu a fost foarte dificil, deoarece chiar în interiorul grupurilor de lucru din cadrul instituției există o compartimentalizare strictă, ce nu permite accesul la informaţiile cu adevărat valoroase şi secrete decât unui număr foarte restrâns de savanţi.

Ne putem imagina prin ce stări de stres, frustrare şi neputinţă au trebuit să treacă numeroşi cosmonauţi care au executat misiuni în cadrul programelor Mercury sau Apollo, ce acorduri foarte stricte de confidenţialitate au fost obligați să semneze şi ce presiuni au trebuit să îndure aceştia de-a lungul vieţii, doar pentru că nu aveau voie să vorbească despre ceea ce au văzut cu adevărat în spațiu. Dintre toţi, sărmanul Neil Armstrong, cu bunătatea inerentă firii lui, pare să fi suferit în tăcere cel mai mult. Este greu să declari public informaţii foarte sensibile – mai ales atunci când eşti o voce plină de notorietate – dacă ştii că ai familie şi o viaţă de trăit. Cu sabia lui Damocles deasupra capului, Neil Armstrong ne-a lăsat totuşi în mod aluziv să înţelegem că lucrurile sunt mult mai complicate decât se prezintă ele maselor de oameni: „…mari idei nedescoperite – [tot atâtea posibilităţi de] străpungere [a vălului] – sunt [acum] la dispoziţia celor care pot îndepărta straturile ce acoperă adevărul.”



Există încă multe obstacole pentru a obţine informaţia totală despre unele subiecte. Unul dintre aceste obstacole este eternul motiv al „securităţii naţionale”, care face ca informaţia să fie clasificată şi ascunsă cunoaşterii publice. Acest lucru a devenit evident odată cu scurgerile de informaţii puse la dispoziţie de WikiLeakes şi Edward Snowden, însă problema merge de fapt mult mai adânc. De pildă, Guvernul SUA clasifică aproximativ 500 de milioane de pagini de documente în fiecare an. Acesta ar putea fi un subiect de discuţie în el însuşi, iar pentru cei interesaţi de el, o bună sursă de informare poate fi găsită aici.

În ceea ce priveşte personalul NASA, o parte din el a făcut declaraţii surprinzătoare în ultimii ani despre cel mai „apropiat” astru al Agenţiei Spaţiale: Luna. Unul dintre cei care au acţionat în acest sens este George Leonard, savant angajat în cadrul NASA şi totodată analist foto, care a studiat foarte multe imagini oficiale ale Lunii, preluate de NASA, multe dintre ele fiind publicate în cartea sa: Somebody Else Is On The Moon.

Deşi fotografiile prezentate au dimensiuni mici, iar calitatea lor este departe de standardele din ziua de azi, ele totuşi oferă anumite detalii ale imaginilor originale, care sunt uimitoare.
Dar George Leonard nu a fost singurul om de ştiinţă din cadrul NASA, cu o reputaţie solidă, care a dezvăluit lumii adevărul în ceea ce priveşte Luna şi fotografiile luate pe suprafaţa ei de către misiunile Apollo. Iată de pildă ce afirmă Bob Dean – Comandant Sergent Major al Armatei SUA şi analist al Serviciilor Secrete în cadrul NATO, actualmente în rezervă – la o conferinţă susţinută în Europa: „Doamnelor şi domnilor, NASA – despre care mulţi dintre noi ştiu că mai este cunoscută şi ca „niciodată să nu dai un răspuns direct” – a şters nu mai puţin de 40 de role de film realizate în timpul programului Apollo, care implicau zborul spre Lună, zborul în jurul Lunii, aselenizarea, precum şi deplasările cosmonauţilor pe Lună. (…) Vorbim deci despre câteva mii de imagini individuale ce au fost filmate, pe care autorităţile oficiale au considerat că nu avem dreptul să le vedem. Ele au fost considerate „perturbatoare”, „social inacceptabile” şi „politic inacceptabile”.”

Dacă ne vom referi la fenomenul OZN, atunci putem vorbi despre dezvăluirea publică a mii de documente, pe lângă sute de mărturii credibile. Acesta este însă şi el un subiect care poate fi tratat separat.

Este de asemenea important să amintim că Guvernul Rusiei a solicitat de curând o investigare internaţională asupra faptului că filmarea originală a aselenizării în anul 1969 a dispărut. În cererea lor, ruşii se referă de asemenea şi la cele 400 de kilograme de roci lunare care au fost prelevate în timpul misiunilor Apollo dintre anii 1969 şi 1972.

George Leonard a argumentat că oficialii NASA ştiu foarte bine despre activitatea extraterestră de pe Lună şi au dorit să ascundă această informaţie. Să nu uităm totuși că aceşti oficiali reprezintă doar nişte pioni în faţa unor foruri decizionale mult mai înalte şi ocultate privirilor publice.


Alături de Leonard, celebrul cosmonaut Edgar Mitchell, al 6-lea om care a păşit pe Lună, ne îndeamnă să dăm dovadă de bun simţ, inteligență şi voinţă de a studia pentru a ne da seama foarte repede de adevăr: „Citiţi cărţile din domeniu, citiţi despre „folclorul” strâns până acum, pentru că nu există niciun dubiu că Pământul a mai fost vizitat [de extratereştri]. (…) Universul în care trăim este cu mult mai uimitor, incitant, complex şi profund decât am fost noi capabili să aflăm până în acest punct al dezvoltării noastre. (…) [Omenirea s-a întrebat demult] dacă suntem singuri în Univers. [Însă] doar în ultima perioadă am obţinut cu adevărat dovezi pentru aceasta. NU, NU SUNTEM SINGURI.”

Continue reading

viata extraterestra

De ce nu am gasit extraterestri pana acum

Explicatia pare incredibila, insa este logica!

De ce nu a fost descoperita pana acum viata extraterestra? Este o intrebare la care omenirea incearca sa raspunda. Iar oferirea unui raspuns este atat de dificil incat au aparut si teorii pentru asta, scriu cei de la Huffington Post.

Desi nu poate fi disputat faptul ca existenta unor organisme simpliste in Universul nostru ar putea fi o realitate, faptul ca nu a fost descoperita viata complexa, extraterestra de orice fel face ca teoria prezentata de doi australieni sa para a fi reala.

Aditya Chopra si Charles H Lineweaver, academicieni care lucreaza la Planetary Science Institute, The Australian National University, cred ca nu am descoperit viata extraterestra pentru ca aceasta nu mai exista!

Intr-o teorie pe care cei doi o numesc Gaian Bottleneck, cei doi sugereaza ca desi procentajul planetelor capabile sa aiba o atmosfera care sa incurajeze viata, problema este ca nu rezista suficient de mult timp.

Teoria explica: "In modelul Gaian bottleneck, mentinerea un planete locuibile este o proprietate mai curand asociata cu evolutia rapida a reglarii biologice decat cu luminozitatea si distanta fata de planeta-mama".

Ce inseamna asta pentru extraterestri? Nu este un lucru bun, asa cum spune lucrarea publicata in continuare: "Asta sugereaza ca fie (i) extinctia a fost rezultatul pentru majoritatea vietei care a inceput pe planetele stancoase din Univers sau (ii) planetele stancoase trebuie locuite pentru a ramane locuibile".

Simplificat spus, teoria lor spune ca motivul pentru care nu a fost descoperita viata extraterestra este pentru ca mediile ce ar putea sa sustina viata nu rezista suficient pentru a permite o evolutie. Totusi, teoria nu poate explica de ce Terra este diferita.

Continue reading

viata extraterestra

Mii de exoplanete (planete din afara Sistemului Solar)

Astronomii americani, beneficiind de punerea în funcţiune în ultimii ani a unor telescoape tot mai puternice, au alcătuit un "atlas" al exoplanetelor, care ar putea să îi ajute în căutarea formelor de viaţă extraterestre.
Oamenii de ştiinţă spun că noul sistem poate să compare şi să ordoneze exoplanete în funcţie de caracterul lor locuibil, pentru a prioritiza căutarea vieţii dincolo de graniţele Terrei.

Noul instrument, denumit "indexul caracterului locuibil al planetelor tranzitorii", ar putea fi de mare ajutor în aceste operaţiuni de căutare în spaţiu.

Studiul, coordonat de Rory Barnes şi Victoria Meadows, profesori la Virtual Planetary Laboratory de la Universitatea Washington din Statele Unite, în colaborare cu profesorul asistent Nicole Evans, a fost prezentat pe larg într-un articol apărut în Astrophysical Journal.

Telescopul spaţial Kepler a permis astronomilor să descopere mii de exoplanete (planete din afara Sistemului Solar n.r.) - numărul fiind prea mare pentru ca ele să fie analizate una câte una.

Telescopul spaţial James Webb, a cărui lansare este programată pentru 2018, va fi primul dispozitiv capabil să măsoare compoziţia atmosferică a unei planete telurice, potenţial asemănătoare Terrei, şi să impulsioneze astfel considerabil căutarea vieţii pe alte planete.

Astronomii detectează acele planete doar atunci când acestea trec (sunt în "tranzit") prin faţa stelelor în jurul cărora gravitează, blocând astfel o parte din radiaţa ei luminoasă.

Transiting Exoplanet Survey Satellite (TESS) va fi lansat în 2017 şi va contribui la găsirea altor exoplanete în acest fel.

Telescopul James Webb şi "spectroscopia transmisiei de tranzit" vor fi capabile să studieze în detaliu acele planete.

Însă accesul la astfel de telescoape este exorbitant, iar astfel de misiuni au nevoie de meticulozitate şi sunt mari consumatoare de timp.

Indexul Virtual Planetary Laboratory reprezintă un instrument viabil, care va putea să îi ajute pe astronomi să aleagă planetele care au cele mai mari şanse de a găzdui viaţa - şi care merită să fie cercetate, cu ajutorul acestor resurse limitate.

În mod tradiţional, astronomii s-au concentrat pe căutarea de planete aflate în "zona locuibilă" din jurul stelelor sale - acel spaţiu din jurul unei stele cu temperaturi potrivite, care permit existenţa apei în stare lichidă la suprafaţa planetei respective, favorizând astfel posibile forme de viaţă.

Dar, până acum, sistemul a fost mai degrabă binar, indicând fie că o planetă se află, fie că nu se află în zona locuibilă, considerată potrivită pentru întreţinerea vieţii.

Noul index este mai nuanţat, producând un număr mare de date, pe care astronomii le plasează în algoritmul Virtual Planetary Laboratory, pentru a obţine valori concrete ale Indexului caracterului locuibil, care reprezintă probabilitatea ca o exoplanetă să deţină apă în stare lichidă la suprafaţa ei.

Studiul a fost finanţat de Institutul de Astrobiologie al NASA.

Continue reading

viata extraterestra