Se afișează postările cu eticheta toamna. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta toamna. Afișați toate postările

Salata linte rosie, o bunatate

Pentru ca o salata sa fie satioasa, trebuie sa contina neaparat un ingredient bogat in proteine. Lintea rosie este unul dintre ingredientele cu un continut mare de proteine pe care le putem adauga la salate. Deoarece nu contine proteina completa, este important sa adaugi la salata si o lingura de orez. Lintea sau nautul fac proteina completa cand sunt combinate cu orezul.

Cum prepari salata de linte rosie?


Ingrediente:
- o cana de linte rosie;
- 2 linguri de orez;
- 10 rosii cherry;
- 5 linguri suc de lamaie;
- 4-5 linguri ulei de masline;
- un ardei gras, tocat marunt;
- 3 cepe mici, tocate si ele;
- o mana de patrunjel;
- o lingurita de chimen;
- sare si piper dupa gust.

Mod de preparare:
1. Pune lintea la fert si las-o sa fiarba pana se inmoaie.
2. Intr-un vas separat pune la fiert orezul. Ai grija sa il fierbi al dente. Dupa ce se fierbe, scurge-l de apa, amesteca-l cu uleiul de masline si chimenul.
3. Scurge lintea de apa, clateste-o cu apa rece, apoi scurge-o din nou de apa.
4. Amesteca lintea intr-un vas cu orezul si sucul de lamaie. Mai adauga o lingura de ulei de masline daca ti se pare prea uscat amestecul.
5. Adauga ardeiul gras, ceapa, rosiile cherry taiate pe sferturi si patrunjelul tocat marunt.
6. Pune sare si piper cat iti place.
Continue reading

Supa crema de morcovi si ghimbir alunga toate bolile

Toamna este sezonul in care racelile incep sa isi faca de cap si virusii incep sa circule in voie prin scoli, gradinite, la locul de munca, in mijloacele de transport si prin casele prietenilor. Cum tii raceala la distanta si iti intaresti imunitatea? Simplu, schimbandu-ti stilul alimentar cu unul mai sanatos.

Oare mai trebuie spus ca ghimbirul, usturoiul si lamaia sunt cele mai bune remedii pentru raceala si probleme de digestie?


Supa crema de morcovi cu ghimbir, usturoi si lamaie

Ingrediente:
- 8 morcovi;
- o jumatate de ceapa;
- o lingurita de ghimbir proaspat tocat marunt;
- o jumatate de lingurita de usturoi pisat;
- 2 rosii curatate de coaja si tocate cubulete;
- o lingurita de coaja rasa de lamaie;
- 2 linguri de suc de lamaie;
- 2 linguri de smantana;
- sare dupa gust;
- patrunjel.

Mod de preparare:

Pune intr-o oala la fiert morcovii, ceapa, rosiile si putina sare. Dupa ce s-au fiert, adauga usturoiul si ghimbirul si mai lasa-le pe foc cateva minute. Opreste focul, adauga sucul de lamaie si coaja de lamaie, dupa care amesteca bine cu blenderul pana supa se transforma in crema.

Orneaza cu patrunjel si serveste cu putina smantana pe deasupra. Daca nu iti place smantana, poti orna supa cu cateva picaturi de ulei de masline.
Continue reading

Expertii anunta o iarna calduroasa

În ciuda ştirilor care anunţau cea mai friguroasă iarnă din ultimii 100 de ani, meteorologii consultaţi de publicaţia germană Bild susţin că iarna care va începe peste două luni va fi cea mai caldă din ultimii 136 de ani în Europa.

„Media de temperatură a iernii următoare ar putea fi cu două grade peste media multianuală din ultimii 30 de ani”, informează meteorologii americani de la US Wather Service NOAA, cu privire la Europa.

Precedenta iarnă cu record de temperatură a fost cea din 2006/2007. Toamna anului 2006 a fost una caldă, asemănătoare celei din acest an.

    „Totul a culminat cu cea mai caldă iarnă de când se fac înregistrări, din 1880”, a explicat meteorologul Dominik Jung, de la portalul wetter.net. Iarna următoare ar putea să bată acest record.

Ultimele 16 luni au fost deja mult mai calde decât în mod normal în toată lumea. Media lunii septembrie a fost în Germania cu cinci grade peste media multianuală.

Meteorologul Peter Schwarz, de la Institutul pentru Comunicarea Vremii şi a Climei, a declarat: „2016 este în toată lumea anul cel mai cald de la începutul înregistrărilor, din 1880, cu o deviere de 1.01 grade peste medie.”
Continue reading

Cateva motive pentru care gutuile ar trebui incluse in dieta

Fiecare anotimp are fructele sale, de aceea in fiecare perioada a anului ar trebui sa profitam cat de mult putem de ceea ce ne ofera natura.


Toamna este un anotimp foarte bogat cand vine vorba despre fructe. Putem alege cam tot ce ne dorim: nuci, struguri, mere, prune, alune, fructe de padure si lista ar putea continua.

Unele dintre cele mai interesante fructe pe care ni le ofera toamna sunt gutuile. Parfumul lor si gustul amarui le dau o nota aparte gutuilor. Pe langa aspectul, parfumul si gustul special, aceste fructe sunt extrem de benefice pentru organism.

Iata cateva motive pentru care gutuile ar trebui incluse pe cat de des posibil in dieta noastra:

1. Gutuile ajuta la buna functionare a ficatului. Medicii recomanda o cura de o luna pentru cei care au probleme hepatice. Potrivit studiilor, aceste fructe au efecte benefice pentru ficat datorita substantelor din coaja care inhiba dezvoltarea microorganismelor responsabile de declansarea diferitelor forme de hepatita.

2. Gutuile au capacitatea sa distruga celulele canceroase, de aceea sunt recomandate pentru persoanele care sufera de aceasta maladie sau chiar preventiv. Pot fi mancate ca atare sau sub forma de suc.

3. Contin o cantitate mare de fier, potasiu, calciu, fosfor, cupru si magneziu. De asemenea, gutuile sunt adevarate „bombe" de vitamine A, B si C.

Vitamina C previne aparitia racelii si gripei, iar magneziul ajuta la inlaturarea starii de oboseala.

4. Datorita parfumului si aromei deosebite, gutuile sunt benefice pentru cei care sufera de afectiuni psihice si oboseala cronica.

5. Fructele vedeta ale toamnei sunt potrivite si in caz de anemie. Stimuleaza pofta de mancare si au un continut mare de fier, exact ce este nevoie pentru a combate anemia.

6. Gutuile sunt bune pentru combaterea starilor de greata, fiind recomandat a se manca cateva felii dimineata, pe stomacul gol.

7. Nu doar pulpa fructului este benefica, ci si semintele. Acestea sunt bune pentru combaterea tuberculozei in forma incipienta, bronsitei si anginei pectorale.

8. Cei care vor sa slabeasca pot manca gutui in cantitati mari deoarece au foarte putine calorii: 44/100 de grame.

9. Gutuile ajuta la vindecarea ranilor. Se pot aplica comprese imbibate in suc.

10. Acest fruct ajuta la buna functionare a aparatului digestiv.
Continue reading

Sa mananci muraturi este foarte sanatos

Borcanele cu muraturi nu ar trebui sa ne lipseasca din camara. Si asta nu numai pentru ca tine de traditia noastra culinara ca la fiecare inceput de toamna sa punem la saramura sau in otet legume (chiar si fructe – precum pepene), dar si pentru ca muraturile ne ajuta sa ne pastram sanatatea.

La conservarea legumelor in saramura, clasicele muraturi, fenomenul biochimic care transforma legumele crude este fermentatia lactica. Aceasta reprezinta un proces anaerob (care se desfasoara in absenta aerului) prin care glucidele fermentescibile sunt metabolizate sub actiunea echipamentului enzimatic al microorganismelor in acid lactic, ca produs principal, si diacetil, acetoina, acid acetic, alcool etilic si dioxid de carbon, ca produse secundare.

Acidul lactic se formeaza in cantitati mari in muraturi, dar si in produsele lactate fermentate, diacetitul si acetoina in produsele lactate, alcoolul etilic si dioxidul de carbon se formeaza la obtinerea vinului, acidul acetic in otet. Responsabile de formarea acestor comupusi sunt bacteriile, drojdiile, dar si mucegaiurile, adica infinita lume microscopica fara de care viata nostra ar fi fost mult mai fada. Conservarea prin murare a produselor vegetale necesita crearea unor conditii adecvate pentru activitatea fermentativa a bacteriilor lactice din microbiotica epifita a plantelor. Prin murarea legumelor, acidul lactic format nu numai ca participa la formarea gustului, dar prezinta implicatii nutritionale exceptionale.
Astfel, prin consumarea legumelor murate (castraveti, gogonele, varza) se mareste aciditatea intestinala, se intensifica activitatea pepsinei (enzime cu rol in digestia proteinelor - ah, friptura cu salata de varza murata!), activeaza secretia enzimelor digestive, precum si stimularea actiunii acestora.

Suplimentar, acidul lactic exercita un efect de inhibare a microflorei intestinale daunatoare si previne aparitia unor procese fermentative nedorite, asociate de regula cu halena respingatoare (mirosul gurii), hipersudoratie (transpiratie excesiva) precum si o defecatie defectuoasa (scaune rare, fetide). Paradoxal, continutul de vitamina C din castravetii murati se reduce de la 12,5 % la 3,5% (Segal), pierderile fiind cu atat mai mari cu cat durata de pastrare creste! Ca masura profilactica in reducerea pierderilor de vitamina C din legume se recomanda o oparire circa 10 secunde in apa cu sare.

In cazul verzei, transformarea glucidelor in acid lactic este influentata de temperatura la care se desfasoara fermentatia. Astfel, s-a constatat ca la temperatura de 4 grade C se acumuleaza cantitati mai mari de acid lactic decat la temperatura de 11 grade C. In cazul verzei murate, specialistii au demonstrat ca nivelul de vitamina C se regaseste in proportie de 90%.

Sarea are un rol determinant in procesul de murare. La concentratii mici, este favorizata fermentatia heterofermentativa, cu efecte negative asupra calitatii senzoriale a legumelor murate (consistenta legumelor este moale, saramura se tulbura, apare fenomenul de balosire). Modificarea aspectului saramurii sau a legumei murate se datoreaza si igienei defectuoase de preparare.

Traditional, dupa asezarea legumelor in vas si turnarea saramurii reci sau fierbinti, dupa circa o saptamana se face vanturarea verzei.
Desi procesul de murare este o fermentatie lactica, anaeroba, aerarea saramurii favorizeaza activarea bateriilor acetice, care incep sa tranforme glucidele fermentescibile din legume in acid acetic. Micile cantitati de acid acetic format inhiba dezvoltarea altor microrganisme, care sunt plasmolizate si se depun pe fundul vasului. Prin barbotarea saramurii se produce un fenomen similar, insa aspectul saramurii este tulbure. Consumul de "moare" de varza este anecdotic, dar nu trebuie negate beneficiile unui consum regulat de zeama de varza murata in sezonul rece.

Pe langa vitamina C, in varza murata se gasesc in cantitati mari si alte vitamine hidrosolubile: B1, B2, B6, PP, acid pantotenic. Prin murare este fermentata celuloza, un poliglucid neamidonos specific materiilor prime de origine vegetala, iar substantele pectice sunt hidrolizate. Spre deosebire de alte metode de conservare, murarea nu numai ca aduce o diversificare sortimentala, dar si o imbunatatire a valorii nutritive a alimentelor. Retentia de valoare nutritiva in alimentele conservate prin murare este de 19,9% in ardei, de 28,7% in conopida, 49,3% in castraveti si de 68,9% in varza.
Continue reading

Alimente pe care sa le mananci toamna

Toamna este anotimpul în care organismul trebuie să se pregătească pentru iarnă, să-şi refacă rezerva de minerale şi vitamine. Este şi o perioadă în care poţi răci mai uşor, din cauza fluctuaţiilor de temperatură. Alimentaţia te poate ajuta să treci peste aceste neplăceri.

Supele hidratante

Supele facilitează o hidratare imediată. Cum legumele sunt ingredientul lor principal, supele reprezintă o sursă de vitamine şi minerale. În plus, unele legume sunt excelente contra gripei. Este cazul cepei. Morcovul este util pentru a preveni problemele cu vederea, datorită vitaminei A pe care o conține.

Condimentele care se folosesc pentru a da gust supei au și ele un rol important pentru creșterea temperaturii corporale. De asemenea, usturoiul favorizează producerea de anticorpi.

Ceaiul, remediu contra gripei

Infuziile ajută la menținerea unei temperaturi corporale ridicate. Multe dintre aceste băuturi au componente care favorizează și potențează funcționarea sistemului imunitar, precum ceaiul verde, care, datorită înaltului conținut de vitamina C, acționează ca antigripal natural.

De asemenea, ceaiurile sunt bune şi pentru detoxificarea corpului.

Fructele şi legumele, pentru imunitate puternică

Legumele și fructele proaspete protejează sistemul imunitar. Deși consumul lor nu garantează evitarea răcelii, creșterea aportului de vitamina C contribuie la o stare de sănătate mai bună. Specialiștii recomandă consumul fructelor și legumelor de sezon. Broccoli este o altă alegere bună, datorită vitaminei K.

Lactatele, pentru un plus de vitamine și minerale

Produsele lactate asigură menținerea unor niveluri optime de vitamina B și vitamina D. Lipsa vitaminei B poate cauza anemie. Vitamina D reglează nivelurile de calciu din corp. Experții recomandă consumul de lapte de migdale, care, datorită conținutului mare de calorii, este o sursă de energie și reglează temperatura.
Continue reading

Toamna aduce pe langa ploaie si frunze uscate si cateva fructe si legume pe care cu totii trebuie sa le incercam.

Lista propusa de Good News Network incepe cu rodia, care poate fi inclusa in mancaruri dulci sau sarate, dar si in dulciuri. Aceasta protejeaza inimade diferite afectiuni, dar si previne cancerul de colon sau san. Mai mult, ajuta si in caz dedepresie, stimuland producerea de serotonina si estrogen, noteaza ziare.com.

Kaki contine multe fibre si vitamina A, fiind cunoscut si pentru proprietatiile anti-inflamatorii si antiinfectioase.
Napul suedez ofera 50% din doza zilnica recomandata de vitamina C, fiind o sursa bogata de fibre, dar cu putine calorii. Este foarte bun pentru sistemul digestiv si de foarte mare ajutor in mentinerea greutatii.

Radacina de telina este o mare sursa de antioxidanti, fibre dietetice, vitamine si alte substante nutritive. Este un excelent analgezic, antiseptic, avand si propritati anti-alergice, dar fiind si de ajutor pentru sistemul digestiv.

Andivele au putine calorii, dar multe fibre, vitamina A, beta-caroten si acid folic.

Pastarnacul este chiar mai hranitor decat morcovul, continand mai mult acid folic si potasiu.

Si curmalele reprezinta o varianta buna de gustare in aceasta toamna, fiind bogate in fibre si bune pentru sanatatea inimii si a sistemului digestiv.
Continue reading