Colonizarea planetei Marte incepe, care este viitorul?

Colonizarea planetei Marte incepe, care este viitorul?

Elon Musk este un prosper om de afaceri care conduce compania Space X. El are în vedere instalarea pe Marte a unei colonii de aproximativ 80000 de indivizi, care ar iniția acolo o nouă civilizație umană, capabilă să se susțină singură.

In viziunea lui Musk, ambițiosul program de colonizare a Planetei Roșii ar putea începe cu un grup format din zece persoane, care ar călători spre Marte cu un vehicul transportat de o enormă rachetă alimentată cu oxigen și metan.

Pe Marte, aceștia ar întemeia o nouă civilizație, care s-ar autoîntreține și s-ar putea dezvolta spectaculos. Coloniștii ar pleca cu mari cantități de echipamente, instalații pentru producerea îngrășămintelor, metanului și oxigenului, pornind de la azotul și dioxidul de carbon din atmosfera marțiană și de la apa din subsolul planetei.

Coloniștii ar mai transporta și materiale pentru a construi domuri transparente, în care o atmosferă bogată în bioxid de carbon ar permite cultivarea de plante terestre.

În timp, rachetele ar transporta pe Marte tot mai mulți oameni. Fiecare persoană care dorește o astfel de călătorie trebuie să plătească 500000 de dolari.

Programul de colonizare are un cost de 35 miliarde de dolari. Se pare că cea mai bună rută pentru a ajunge pe Marte este cea cu o oprire pe Lună. Motivul pentru care astrul selenar a fost ales drept popas se referă la logistica misiunii spațiale.



Cercetătorii au calculat că deplasările care se pot desfășura cu mai multe opriri presupun transportul unor cantități mai mici de provizii, față de un traseu direct.



Mai precis, în cazul în care urmează să parcurgă o rută complexă, se poate decola cu o cantitate de 65% față de cea necesară.





Principala soluție la care s-au gândit cercetătorii de la NASA este utilizarea rezervoarelor de apă stocate în ghețarii de la polul sud lunar. În acest sens, cantitățile de gheață ar putea fi prelucrate în așa fel încât să se obțină oxigen lichid, folosit chiar în prezent la alimentarea rachetelor spațiale.

Continue reading

viitorul omenirii

Cometa care a ciocnit Terra

Cometa care a ciocnit Terra

În anul 5107 îC, imgerii jupiterieni şi cei marţieni ştiau din calcule astronomice, că de planeta Marte şi apoi ocolind Soarele, de Terra şi de Lună atunci şi acest astru o planetă, se apropia Cometa potopiană.

Încă de atunci se cunoşteau cu mare precizie dezastrul pe care-l va face contactul cu Cometa potopiană atât al planetei Marte cât şi al Pământului şi al Lunei. Acesta ar fi un argument să credem într-o catastrofă naturală nu într-o dirijare a catastrofei. Oricum însă, marţienii erau interesaţi să transfere pe Terra o cât mai multă avuţie pentru a fi salvată de stihia cerului pentrucă încă mai aveau la dispoziţie 600 de ani tereştri sau 322 de ani marţieni şi fără îndoială aici exista deja un ecosistem care le convenea, cunoscând că Potopul va avea totuşi efecte limitate pe Terra.

Fără îndoială, putem crede că în 322 de ani marţieni, având în vedere tehnica de care dispuneau, ar fi putut face adevărate oraşe submarţiene în care poate mai trăiesc şi astăzi la un nivel tehnologic inimaginabil şi pur şi simplu nici nu ne bagă în seamă. Dacă ipoteza că se foloseau de Lună ca staţie intermediară este adevărată, atunci şi în adâncurile acesteia există astăzi elemente sublunare hibride ale acelei supercivilizaţii.

După textul biblic apare o variantă, aproape incredibilă, dar sursa lasă să se înţeleagă că ar fi putut avea loc şi aşa ceva. Marţienii erau foarte bine puşi la punct cu tehnica militară şi tehnologia spaţială bazată pe propulsie, revendicând supremaţia asupra Terrei. Jupiterienii depăşiseră de mult faza confruntărilor militare, erau în general mult mai paşnici, dar dispuneau de o tehnologie spaţială mult mai avansată bazată pe trapulsie. Deşi au fost perioade de colaborări între cele două supercivilizaţii tehnologice, jupiterienii „supăraţi” pe colaborarea dintre oameni şi marţieni, vor să nimicească Pămîntul cu tot ce era rău pentru ei. Prilejul îl oferă apropierea de Terra şi de Marte a unei Comete.

Realizează „vectori trapulsori” de schimbare a traiectoriei Cometei către Marte pentru ai absorbi atmosfera şi apoi spre Terra pentru ceace Biblia numeşte Potopul. In urma impactului, au apărut deşerturile din centura tropicală, exemplu SAHARA, dar din nefericire a avut loc şi distrugerea totală a BAZEI JUPITERIENE. Zona Sud Americană, unde se presupune că au avut marţienii baza, a fost mai puţin afectată direct, aceştia putând relua destul de repede unele activităţi pe Pămănt, cu tehnica pe care au transportato aici înainte de Potop. Planeta Marte şi Luna erau deja pustii şi fără atmosferă propice ecosistemelor, după Potop.

Începând cu anul 5107 î.e.n., se dezvoltă adevărate şantiere navale, care încă de la început , vor construi nave destul de mari, ajungînd înainte de POTOP la dimensiuni apreciabile, de 45 metri lungime, 18 metri lăţime şi 11 metri înălţime, dispuse pe trei nivele şi închise ermetic. Scopul acestor „submarine de suprafaţă”, (Arca lui Noe) era acela de a salva omenire şi vietăţi.



Descopera
Cometa care a absorbit atmosferele de pe Marte si Luna si a ciocnit Terra
Share
Tweet
Share
Email

În anul 5107 îC, imgerii jupiterieni şi cei marţieni ştiau din calcule astronomice, că de planeta Marte şi apoi ocolind Soarele, de Terra şi de Lună atunci şi acest astru o planetă, se apropia Cometa potopiană.

Încă de atunci se cunoşteau cu mare precizie dezastrul pe care-l va face contactul cu Cometa potopiană atât al planetei Marte cât şi al Pământului şi al Lunei. Acesta ar fi un argument să credem într-o catastrofă naturală nu într-o dirijare a catastrofei. Oricum însă, marţienii erau interesaţi să transfere pe Terra o cât mai multă avuţie pentru a fi salvată de stihia cerului pentrucă încă mai aveau la dispoziţie 600 de ani tereştri sau 322 de ani marţieni şi fără îndoială aici exista deja un ecosistem care le convenea, cunoscând că Potopul va avea totuşi efecte limitate pe Terra.

Fără îndoială, putem crede că în 322 de ani marţieni, având în vedere tehnica de care dispuneau, ar fi putut face adevărate oraşe submarţiene în care poate mai trăiesc şi astăzi la un nivel tehnologic inimaginabil şi pur şi simplu nici nu ne bagă în seamă. Dacă ipoteza că se foloseau de Lună ca staţie intermediară este adevărată, atunci şi în adâncurile acesteia există astăzi elemente sublunare hibride ale acelei supercivilizaţii.

După textul biblic apare o variantă, aproape incredibilă, dar sursa lasă să se înţeleagă că ar fi putut avea loc şi aşa ceva. Marţienii erau foarte bine puşi la punct cu tehnica militară şi tehnologia spaţială bazată pe propulsie, revendicând supremaţia asupra Terrei. Jupiterienii depăşiseră de mult faza confruntărilor militare, erau în general mult mai paşnici, dar dispuneau de o tehnologie spaţială mult mai avansată bazată pe trapulsie. Deşi au fost perioade de colaborări între cele două supercivilizaţii tehnologice, jupiterienii „supăraţi” pe colaborarea dintre oameni şi marţieni, vor să nimicească Pămîntul cu tot ce era rău pentru ei. Prilejul îl oferă apropierea de Terra şi de Marte a unei Comete.

Realizează „vectori trapulsori” de schimbare a traiectoriei Cometei către Marte pentru ai absorbi atmosfera şi apoi spre Terra pentru ceace Biblia numeşte Potopul. In urma impactului, au apărut deşerturile din centura tropicală, exemplu SAHARA, dar din nefericire a avut loc şi distrugerea totală a BAZEI JUPITERIENE. Zona Sud Americană, unde se presupune că au avut marţienii baza, a fost mai puţin afectată direct, aceştia putând relua destul de repede unele activităţi pe Pămănt, cu tehnica pe care au transportato aici înainte de Potop. Planeta Marte şi Luna erau deja pustii şi fără atmosferă propice ecosistemelor, după Potop.

Începând cu anul 5107 î.e.n., se dezvoltă adevărate şantiere navale, care încă de la început , vor construi nave destul de mari, ajungînd înainte de POTOP la dimensiuni apreciabile, de 45 metri lungime, 18 metri lăţime şi 11 metri înălţime, dispuse pe trei nivele şi închise ermetic. Scopul acestor „submarine de suprafaţă”, (Arca lui Noe) era acela de a salva omenire şi vietăţi.

6.15. Fă-ţi o corabie din lemn de gofer (chiparos); corabia aceasta s-o împarţi în cămăruţe, şi s-o tencuieşti cu smoală pe dinlăuntru şi pe din afară

6.16. Iată cum s-o faci: corabia să aibă trei sute de coţi în lungime, cincizeci de coţi în lăţime şI treizeci de coţi în înălţime.

6.16. Să faci corabiei o fereastră, sus, lată de un cot; uşa s-o pui în laturea corabiei; şi să faci un rând de cămări jos, altul la mijloc şi altul sus.

O dată cu POTOPUL din anul 4507î.e.n. a dispărut întreaga tehnică a PIONERATULUI OMENIRII. Singurul lucru esenţial care s-a păstrat după POTOP a fost mutaţia genetică OMUL.

* PIRAMIDELE, care sînt construcţii ale Pioneratului, au devenit morminte abia în şi după momentul ciocnirii Pămîntului cu Cometa. PIRAMIDELE au fost construcţii realizate special sub formă de “pene” pentru acest eveniment, pentru a rezista Potopului, ciocnirii cu Cometa. }n Piramide au fost salvate materiale genetice, omenire şi biblioteci cu informaţii ale vremii. La construirea PIRAMIDELOR şi al altor minuni antice a fost folosită tehnică extraterestră dar şi “ridicătoare” construite pe pămînt sub forma unor baloane din pielea animalelor de prima fătare al căror piei erau tăbăcite şi apoi lipite pe schelete de lemn, baloane cu ajutorul cărora puteau ridica şi transporta sarcini mari chiar si pentru zilele noastre.

* În scopul salvării vieţi au fost construite vase speciale pe cîteva lacuri, adevărate „submarine de suprafaţă” care puteau fi închise ermetic, la adăpost de marile furtuni şi cutremure care au precedat Potopul. Cea mai mare flotilă a fost cea construită de jupiterieni pe lacul Van din Podişul Armeniei, căreia Biblia îi spune simplu ARCA LUI NOE. Alte flotile au fost construite şi pe lacurile Rizaeh din Iran şi Sevon din Armenia şi în jurul Mării Caspice..

* Viaţa a fost salvată şi in adăposturile naturale oferite de peşteri. Pentru zona Carpaţilor şi Balcanilor, unul dintre cele mai puternice centre de salvare şi relansare a vieţii a fost oferit de peşterile din munţii Carpaţii Apuseni. Aşadar, pe strămoşul nostru îl vedem cu ochii amintirilor străvechi ieşind din peşterele Carpaţilor Apuseni începînd cu anul 4507î.e.n.. Strămoşul nostru a relansat viaţa pentru o mare parte a Europei de azi şi din acest punct de vedere, sîntem unul dintre cele mai vachi popoare din ISTORIA pre şi post POTOPIANĂ.

POTOPUL a însemnat o mare masă de materie cosmică adusă pe Pămînt, la temperaturi foarte scăzute, mult sub temperatura de îngheţ a apei. Cantitatea de materie cosmică a fost atît de mare, încît, nivelul oceanelor şi mărilor a crescut cu 10,5 metri în 150 de zile. Materia cosmică a însemnat 320 de miliarde de tone masă suplimentară îngheţată ajunsă pe Pămînt!

Geneza Cap 6.

6.13 Atunci Dumnezeu a zis lui Noe: „Sfârşitul” oricărei făpturi este hotărât inaintea Mea, fiindcă au umplut pământul de silnicie; iată, am să-i nimicesc împreună cu pământul.

6.17 Şi iată că Eu am să fac să vină un potop de ape pe pământ , ca să nimicească orice făptură de supt cer, care are suflare de viaţă; tot ce este pe pământ va pieri.



Pe planeta Marte era sfârşitul verii, pe Terra era sfârşitul toamnei. Din Cosmos se îndrepta spre Marte Cometa potopiană care avea să-i absoarbă întreaga atmosferă. În data de 13 Novembrie 4508î.e.n., înainte cu numai o zi marţiană, Cometa a intersectat traiectoria planetei Marte, lăsând în urma ei pulberea din coada care o urma. După o zi, Marte intră în acest „nor” şi după numai 7 zile marţiene iese din el fără atmosferă propice vieţii, în timp ce Cometa îşi urma traiectoria de ocolire a Soarelui. După alte zile de drum cosmic, traiectoria Cometei a fost curbată, viteza frânată de atracţia Soarelui şi apoi influienţată de atracţia Terrei. Forţa de atracţie a Terrei asupra Cometei, datorită distanţei relativ din ce în ce mai mici dintre acestea, devine atât de puternică încăt, începând din 10 februarie 4507 î.e.n., Cometa începe o mişcare de urmărire cosmică a Terrei. Din cauza reflexiei razelor solare de către coada Cometei, pe Terra dispare practic noaptea. Această urmărire cosmică apropiată, a durat 7 zile, până în data de 17 februarie.

Aşa cum arată textul biblic, Cometa a lovit Terra în data de 17 februarie 4507 î.e.n. Cu o noapte mai înainte însă, Luna intră în „norul” din coada Cometei, de unde va ieşi fără atmosferă precum planeta Marte.

Emisfera Nordică în seara zilei de 17 Februarie 4507 î.e.n.. Deasupra actualului deşert Gobi s-a abătut Potopul: capul Cometei în flăcări, aprins de frecarea cu atmosfera, atinge tangenţial Pământul măturând totul în cale lui până la poalele munţilor Himalaia. Mingea de gheaţă cosmică în interior şi de foc în exterior în rostogolirea ei loveşte munţii Himalaia şi ricoşează ca de pe o trambulină, într-o mişcare ascensională, care se înalţă la mare altitudine deasupra Pământului, trecând în zbor peste podişul Iranian, golful Persic, peninsula Arabia şi marea Roşie, deasupra căreia atinge altitudinea maximă. De aici începe o mişcare bruscă de cădere liberă ciocnind Africa în locul unde astăzi regăsim deşertul Sahara, suprafaţă pe care a fost distrus întreg relieful ca urmare a presiunii enorme de contact din momentul ciocnirii, părţi din cometa spartă întinzându-se pe o mare suprafaţă, ajungând în mările apropiate şi în oceanul Atlantic. Prăbuşirea cozii Cometei continuă toată noaptea deasupra Terrei, ajungând după 18 ore în sensul de rotire a Pământului în jurul axei proprii, să se prăbuşească în final peste actualul podiş Colorado, deşertul Mojave dispărând apoi în oceanul Pacific.

La contactul cu apa mărilor şi a oceanelor, din cauza temperaturii de sub zero grade a materiei cosmice ajunse pe Terra, s-a atins punctul triplu critic al apei când s-a evaporat o mare cantitate de apă, începând ploile descrise în textul biblic:

Geneza cap.7…7.11.

În anul al şasesutelea al vieţii lui Noe, în luna a doua, în ziua a şaptesprezecea a lunii, în ziua aceia s-au rupt izvoarele Adâncului celui mare şi s-au deschis stăvilarele cerurilor.

7.12. Ploaia a căzut patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi.

Anul 4507î.e.n., reprezintă anul în care s-a schimbat faţa Pămîntului, cu tot ce a conţinut ea de la ÎNCEPUTURI şi pînă atunci. Torenţii acelui an au acoperit cu nămol tot ce a construit omul înainte de POTOP, în anii lui de pionerat terestru.

Pe plan psihologic a avut loc o zdruncinare de caracter. Pentru toate generaţiile de după Potop şi până în zilele noastre, s-a păstrat întipărită frica faţă de noapte, de cerul nopţii, din care „s-a desprins o Stea şi a ucis o Lume”! Cu şapte zile înaintea ciocnirii, pe măsură ce Cometa se apropia de Terra, din cauza strălucirii cozii ce reflecta razele Soarelui, noaptea a dispărut.

Plutea în aer SFÎRŞITUL. În acele şapte zile şi şapte nopţi de teroare cosmică luminoasă, în întreaga fiinţă umană s-a produs o zdruncinare de caracter, apărînd orbirea nocturnă şi frica faţă de cosmos, frică şi orbire nocturnă ce s-a transmis genetic din generaţie în generaţie pînă în zilele noastre. În momentul intrării Cometei în atmosferă, din cauza frecării uriaşe, aceasta s-a aprins parţial. Presiunea atmosferică în faţa Cometei care se prăbuşea, a provocat o nudă de şoc ca un megatzunami atmospheric care a culcat totul la pămînt.

POTOPUL reprezintă o mare enigmă, nu prin fenomenul ciocnirii în sine. Sînt formule de calcul foarte bine puse astăzi la punct de către fizică şi este suficient să introducem valoarea maselor şi viteza corpurilor care s-au ciocnit, pentru a pute obţine toate rezultatele fizice ale impactului. Dar enigma este alta: DE CE? De ce Cometa a pustiit planeta Marte, Luna şi a lovit Pămîntul? Dar iată varianta biblică:

Geneza cap.6

6.3 Atunci Domnul a zis: „Duhul Meu nu va rămîne pururea în om, căci omul nu este decît carne păcătoasă: totuş zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani”.

Aici textul biblic face referire la omenire născută şi crescută din încrucişare dintre pământeni şi marţieni, pentrucă 120 de ani înseamnă de fapt o medie aproximativă între durata de viaţă a humanoizilor marţieni şi ai celor tereştri. Această colaborare să fi produs oare atâta mânie jupiterienilor?

Şi mai departe din aceiaşi sursă:

…

6.4 Uriaşii erau pe pămînt în vremurile acelea, şi chiar după ce s-au împreunat fii lui Dumnezeu cu fetele oamenilor, şi le-au născut ele copii: aceştea erau vitejii cari au fost în vechime, oameni cu nume.

Studiat cu multă atenţie textul biblic, deducem că uriaşii erau marţienii care se amestecau tot mai mult în treburile noilor pământeni care deja au obţinut copii cu fetele oamenilor şi care aveau rezultate vitejeşti în cucerirea Terrei.

Şi mai departe din aceiaşi sursă:

6.5 Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pămînt, şi că toate întocmirile gîndurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău.

6.6 I-a părut rău Domnului că a făcut pe om pe pămînt, şi S`a mîhnit în inima Lui.

6.7 Şi Domnul a zis: Am să şterg de pe faţa pămîntului pe omul pe care l-am făcut, de la om pînă la vite, pînă la tîrîtoare şi pînă la păsările cerului; căci îmi pare rău că i-am făcut”.

Cu vreo şase sute de ani mai înainte de POTOP, adică de prin anul 5107î.e.n., o misiune spaţială marţiană, intră în conflict cu jupiterienii şi cu abia apăruta civilizaţie a omului. Textul biblic pledă spre o ciocnire dirijată a Cometei cu Pămîntul, dar eu încă nu pot să-mi închipui ce tehnologie stăpâneau atunci jupiterienii pentru a putea deturna un bolid cosmic de 320 miliarde de tone la o viteză de zeci de mii de km pe oră, numai pentru a absorbi atmosfera planetei Marte, a Lunei şi a provoca catastrofa inimaginabilă, POTOPUL. Poate conoaşterea acestei tehnologii ne-ar face să putem stăpâni ce a mai rămas promiţător pentru viaţă în sistemul nostru solar planetele VENUS şi MERCUR, care, prin similitudine, abia străbat Ziua întîi .

Pentru a rezista ciocnirii, oamenii au construit PIRAMIDELE, adevărate pene ridicate cu vîrful spre cer. Dacă vreţi o comparaţie pe înţelesul toturor, împlântaţi un cuţit (piramida) cu mânerul în pământ şi apoi aruncaţi un bostan în el; cuţitul (piramida) va rezista, dar bostanul (cometa) se va sparge.

Cu mult timp înaintea celor şapte zile şi nopţi de teroare cosmică luminoasă, nopţile au început să fie din ce în ce mai luminoase, lumina zilei din ce în ce mai arzătoare. In acele zile şi nopţi de aşteptare a morţii cu ochii deschişi, strămoşii noştri ne-au lăsat amintire direcţia din care venea Cometa, cioplind şi orientînd complexul de Statui din Insula Paştelui cu faţa spre direcţia din care venea aceasta.

Autor: Ioan Micu – Potopul de apă

Continue reading

viata

O calatorie pe Luna in doar 2 minute cu acest tren spatial

O calatorie pe Luna in doar 2 minute cu acest tren spatial

Omenirea se confruntă cu multe probleme, de la sărăcie, la războaie, catastrofe naturale. Cu toate acestea au fost înregistrate progrese mari în știință. Ne referim la descoperirea bosonului Higgs, a undelor gravitaționale, sau explorarea planetei Marte cu ajutorul roverelor și a vehiculelor spațiale.

Care este nivelul nostru de dezvoltare comparativ cu alte civilizații extraterestre?

Kardashev a realizat o scară cu ajutorul căreia este stabilit nivelul de dezvoltare al unei civilizații, prin cantitatea de energie pe care o poate utiliza. Energia de care dispune o civilizație depinde de cât de răspândită este aceasta, populează o planetă, o galaxie sau întreg Universul.

Kardashev a realizat această ierarhie în funcție de energie și tehnologie.

O civilizație de tip zero obține energia și materiile prime din lemn, cărbune, petrol. Orice rachetă utilizată de o astfel de civilizație folosește propulsia chimică.

Omenirea este o civilizație de tip zero.

O civilizație de tip unu folosește toate resursele de energie de pe planeta sa. Se spune că, omenirea va atinge acest nivel peste 200 de ani.

O civilizație de tip doi utilizează toată energia stelei sale. Civilizațiile de tipul 3 sunt galactice, poate utiliza toată energia dintr-o galaxie.

O civilizație de tipul patru utilizează toată energia din Univers, iar o civilizație de tipul cinci utilizează formele de energie din multivers. O astfel de civilizație poate călători dintr-un Univers în alt Univers. Nu știm cât de repede poate avansa omenirea pe scara lui Kardashev, dar încercări sunt, unele dintre ele fiind spectaculoase.

Charles Bombardier, cercetător canadian, a prezentat un concept al unui tren spațial, numit Solar Expess. Acesta ar putea transporta pasagerii în sistemul nostru solar.

Trenul s-ar putea deplasa cu o viteză de 1% din viteza luminii, adică cu o viteză de 3000 km/s.

În aceste condiții, durata unei călătorii până la planeta Marte ar dura mai puțin de două zile. Cele mai costisitoare etape sunt accelerarea și decelerarea. Energia necesară este una imensă.

Solar Express ar fi format din șase cilindri, fiecare cu o lungime de 50 de metri. Pentru lansarea în spațiul cosmic se propune folosirea unei rachete booster. Solar Express ar putea utiliza panouri solare uriașe pentru a putea capta energie solară.

Apa captată de la comete ar putea fi transportată către alte stații. Odată pus în mișcare, trenul nu se va mai putea opri. În schimb, navele spațiale mai mici s-ar alătura atunci când acesta se rotește în jurul unei planete, pentru a permite pasagerilor să coboare.

Pe hârtie, Solar Express oferă performanțe uimitoare. O călătorie până la Lună, ar dura 2,13 minute, iar pentru a ajunge la Neptun ar fi necesare 18 zile.

Sonda spațială Voyager 2 a ajuns pe Neptun după 12 ani.

Continue reading

trenul spatial

Au fost descoperite fiinte extrem de inteligente

Au fost descoperite fiinte extrem de inteligente

In timp ce una dintre binecunoscutele teorii ale conspiratiei acuza falsificarea aselenizarii, o alta varianta de scepticism al epocii spatiului cosmic sustine ca NASA a trimis, intr-adevar, oameni pe Luna, dar a pastrat tacerea cu privire la inteligenta extraterestra descoperita de astronauti aici.

Aceste premise conspirative au dat nastere unei noi discipline stiintifice, exoarheologia, studiul pretinselor relicve extraterestre de pe alte planete din sistemul nostru solar. In vara anului 1996, comunitatea acestei ramuri stiintifice a primit din partea NASA un stimulent suplimentar, atunci cand agentia spatiala a anuntat ca a descoperit un meteorit ce continea formatiuni microscopice, care semanau cu organisme unicelulare fosilizate; iar meteoritul, descoperit cu ani in urma in Antarctica, era probabil venit dinspre planeta Marte. Acesti stravechi germeni martieni sunt departe de a reprezenta o relicva consistenta, dar arheologii spatiali au interpretat episodul ca pe un semn ca se aflau pe calea cea  buna.

Fara a avea avantajul unui acces nemijlocit la relicvele si artefactele fotografiate de NASA pe alte corpuri astrale, exoarhelogii legati de Pamant sunt obligati adesea sa-si extraga informatiile din fotografii neclare, realizate aleator de sonde spatiale fara echipaj uman la bord. In virtutea handicapului inerent unei asemenea abordari a stiintei, o comunitate dedicata de cercetatori, adepti ai teoriei conspiratiei, a construit un scenariu sumbru: atat Luna cat si Marte erau candva intestate de arhitecti si constructori extraterestri, care s-ar mai putea afla si astazi acolo.

Musamalizare si sabotaj

Timp de peste un deceniu, cel mai vizibil si mai zgomotos promoter al teoriilor despre orasele martiene si lunare de odinioara a fost Richard C. Hoagland, autor de lucrari stiintifice. La mijlocul anilor ’80, Hoagland a strans o echipa de oameni de stiinta pentru a analiza un enigmatic obiect asemanator Sfinxului, prezent in mai multe dintre fotografiile planetei Marte, realizate de NASA. “Chipul de pe Marte”, cum este cunoscuta formatiunea ciudata, a ajuns oficial in analele istoriei conspiratiilor in vara lui 1976, atunci cand nava spatiala Viking 1 parcurgea, pentru a 35-a oara, o rotatie pe orbita in jurul Planetei Rosii.

In timp ce facea fotografii ale unei regiuni desertice numite “Cydonia”, la o altitudine de circa 1.600 km de suprafata martiana, Viking 1 a inregistrat pe pelicula o imagine extrem de neobisnuita: o forma geografica ce se intindea pe 1,5 kilometri semana cu vederea frontala a unei fete umane sau, cel putin, a unei fete de umanoid. In cele doua imagini neclare, care de atunci au devenit celebre, “chipul” pare sa aiba intr-adevar ochi, nas si gura.

“Martianul” Hoagland

Desi NASA a afirmat ca fotografia reprezinta doar un efect al luminii pe o formatiune geologica naturala, doi specialisti in computere fara nicio legatura cu agentia spatiala, Vincent DiPetro si Gregory Molenaar, au marit digital imaginile folosind tehnici pe computer concepute de ei. Si au gasit detalii si mai uimitoare: ochii fetei respective pareau sa aiba pleoape iar strania fata parea sa aiba o gura plina de dinti si chiar o chica de par.

Hoagland merge insa mai departe, distingand mai multe detalii in fotografiile disponibile: la cativa kilometri sud-vest de fata umana, el a pretins ca vede ruinele unui oras, inconjurat de piramide lungi de 1,5 kilometri, marginite de o formatiune similara cu o fortareata, ca un “fagure”, pe mai multe etaje, impartita in doua de un “bulevard principal” si ingramadita in jurul unei “piete centrale”. “Un intreg oras construit pe Marte, cu precizia unui maestru arhitect”, explica Hoagland in cartea lui “Monumentele de pe Marte”.

Avansand studierea fotografiilor, Hoagland a identificat o serie de relatii si proportii matematice intre trasaturile chipului, “orasul” din vecinatate si un al treilea obiect, o structura piramidala cu cinci laturi. Entuziastul cercetator a mers chiar pana acolo incat a pretins ca formatiunile de pe Marte incearca sa ne comunice mesaje importante de evolutie pentru umanitate, stabilind chiar bazele unei noi fizici, cea hiperdimensionala, care ne-ar putea oferi posibilitatea alimentarii cu energie din alte dimensiuni. Premisele indraznete ale lui Hoagland au fostt insa rapid atacate de cercetatori si oameni de stiinta, care acuza ca nefondate concluziile sale, despre care spun ca s-ar baza parca pe analizarea unor alte fotografii decat cele implicate, care nu se potriveau deloc cu sesizarile autorului.

Cu toate acestea, in jurul regiunii martiene Cydonia graviteaza speculatia ca NASA ar incerca insistent sa mascheze adevarul cu privire la orasul pierdut de pe Marte, ascunzand fotografii importante si chiar sabotandu-si propriile misiuni. O astfel de situatie s-a inregistrat chiar in august 1992, in timpul misiunii spatiale Mars Observer, care avea printre obiective si realizarea de fotografii de inalta rezolutie ale zonei Cydonia. Atunci, chiar inainte de a intra pe orbita Planetei Rosii, sonda spatiala a incetat sa mai transmita semnale spre Pamant.

NASA a abandonat rapid misiunea, acuzand o pierdere de combustibil. Teoria conspirationista conturata in jurul acestei intamplari sustine ca NASA a trebuit sa distruga sonda Mars Observer pentru a pastra secretul asupra a ceea ce ascundea Cydonia. Sau, ar fi existat o alta forta, de provenienta extraterestra, care a lansat un atac asupra navei spatiale. Aceste teorii au fost intarite si de ceea ce s-a intamplat in cazul misiunilor rusesti care aveau ca obiectiv tot observarea Planetei Rosii. La sfarsitul anilor ’80, fosta Uniune Sovietica a trimis spre Marte doua vehicule spatiale fara echipaj uman, Phobos 1 si 2, cu intentia de a fotografia planeta si una dintre lunile ei, Phobos.

Prima sonda a suferit o defectiune tehnica pe drum. In 1989, Phobos 2 a ajuns la destinatie si a realizat fotografii extinse ale suprafetei martiene, dupa care si ea a incetat din activitate. Intr-una dintre fotografiile trimise spre Pamant de aceasta a doua sonda insa, se poate observa o umbra cu forma cilindrica, conturandu-se pe suprafata lui Marte.

O serie de cercetatori din domeniul conspiratiilor pretind ca aceasta umbra a fost aruncata de o nava spatiala extraterestra chiar inainte de a spulbera sonda ruseasca. Oamenii de stiinta specialisti in sistemul planetar au explicat insa acest fenomen ca fiind o proiectie a lunii martiene Phobos, un satelit natural de forma neregulata.

In urma acestor intamplari, Hoagland va reveni din nou in atentie, oferind o serie de documente interesante tinute secret timp de 30 de ani. Primul era un raport elaborat de NASA in care se recomanda ca orice descoperiri viitoare referitoare la viata extraterestra sa fie secretizate, pentru a nu perturba civilizatia pamanteana a secolului al XX-lea.

Al doilea reprezenta o anexa ciudata la statutul NASA in care se stabilea ca agentia spatiala americana este o ramura a institutiilor militare. Hoagland nu se va multumi insa doar sa prezinte aceste documente, comentand si ca ele au servit la mascarea deliberata a unei superputeri timp de 30 de ani, pentru a-i tine pe oameni in intuneric cu privire la descoperiri uimitoare de pe Marte si de pe Luna.

“Lunaticul” Brian

William L. Brian al II-lea, autor al cartii “Moongate: descoperirile secrete ale programului spatial al SUA”, lansata in 1982, isi va face si el aparitia  in “teatrul de razboi” al teoriilor conspirationiste, schitand un peisaj asemanator al lucrurilor, undein. Brian si-a propus sa faca o ancheta referitoare la ascunderea masinata de NASA a inteligentei extraterestre de pe Luna. Baza tezei sale este aceea ca NASA minte atunci cand pretinde ca gravitatia Lunii este de sase ori mai mica decat cea a Pamantului. Astfel, Brian doreste sa demonstreze ca NASA a descoperit, in anii ’60, despre campul gravitational selenar ca acesta are, in realitate, 64% din forta celui terestrui. Implicatiile acestei descoperiri sunt, potrivit lui Brian, suficient de infricosatoare incat sa stimuleze o musamalizare a NASA.

Daca atractia gravitationala a Lunii ar fi intr-adevar apropiata ca valoare de cea a Pamantului, legea gravitatiei universale a lui Newton ar fi in intregime gresita si fizica conventionala s-ar baza pe o fundatie nesigura. Mai mult, autorul sustine ca o gravitatie puternica a Lunii ar mai implica si existenta unei atmosfere, care ar duce mai departe la posibilitatea existentei vietii, poate chiar a uneia evoluate.

Dezertorii cu sange albastru

Brian isi bazeaza aceasta teorie mai ales pe faptul ca astronautii care au ajuns pe Luna nu puteau face in inaltime salturi mai mari de 35 centimetri, inaltime care, la o gravitatie de sase ori mai mica decat cea de pe Pamant ar trebui sa fie de aproximativ doi metri in cazul unui individ cu o greutate de 180 kilograme, atat cat cantareau astronautii echipati.

Considerand ca, atmosfera mult mai densa decat s-a declarat, a Lunii, ar fi putut fi si respirabila, Brian a acuzat chiar faptul ca existenta costumelor astronautilor avea singurul rol de a ascunde, in timpul filmarilor, adevaratele conditii de pe satelitul natural al Terrei. In continuare, marsand pe controversatele marturii ale lui Neil Armstrong, primul om pe Luna, autorul sustine chiar ca atunci cand oamenii au aselenizat au fost intampinati si monitorizati indeaproape de OZN-uri si chiar de entitati extraterestre. Mai tarziu, pe baza unor surse discutabile si subiective, Brian va afirma despre Luna ca nu este deloc un tinut pustiu asa cum sustine NASA.

Luna, spune el, este de fapt un tinut placut, cu un “cer de culoarea sofranului”, cu vegetatie si viata in anumite zone, cu munti acoperiti de paduri, cu lacuri si rauri, si cu unele comunitati extraterestre. Teoriile lui Brian vor avea ecou intr-un alt domeniu al presupunerilor conspirative aerospatiale, cel denumit “Alternativa 3”, care a inceput initial ca o parodie fictiva, dar mai apoi a capatat proportii serioase in randul maselor.

Dupa cum a fost expusa, Alternativa 3 ar reprezenta un complot conceput de o reuniune globala a elitelor vizand abandonarea in mainile maselor de rand a planetei Terra, suprapopulata si poluata, purtatorii de sange albastru fiind transportati in secret de pe Pamant, impreuna cu cohorte de oameni care sa reprezinte forta de munca, spre orasele-cupola de pe Luna si Marte. Sunt teorii mai mult decat indraznete, premise cel putin paranoice si temeri aparent lipsite de orice temei relevant, insa daca exista vreun pilon solid care sa le sprijine, acela este ca emitentii si adeptii lor sunt oameni invatati, pregatiti si inteligenti, ale caror concluzii nu sunt chiar unele indoielnice.

Cu toate acestea, vanatori de celebritate si succes s-au ridicat din randurile celor mai curati, iar suspectarea de o asemenea pornire vine sa demoleze orice acreditare a unui promotor de teorii conspirationiste.

Continue reading

operatiune

Informatii interesante despre planeta Marte

Informatii interesante despre planeta Marte

* Omenirea a fost fascinată de planeta Marte încă din vechime. Spre deosebire de unii dintre sateliții lui Jupiter și Saturn, de Lună şi de planeta Venus, Marte chiar îşi are originea în sistemul nostru solar. Suprafața sa pare să fie pustie, cu nisip și vânt.
* Totuşi, Marte a fost prima planetă din sistemul nostru solar care a fost explorată și colonizată. Atunci când extratereştrii au venit în sistemul nostru solar, ei s-au oprit mai întâi pe Marte, care avea atunci un ocean și atmosferă. Unele forme de viaţă de pe Marte nu au evoluat acolo, ci au fost aduse acolo (cât şi pe Pământ) de extratereştrii de pe Alpha Draconis, Pleiade, Zeta Reticuli și Sirius, în urmă cu 189 de milioane de ani. Dar, alte forme de viaţă de pe Marte erau exact identice cu cele de pe Pământ.
* Se pare că în urmă cu circa 69 de milioane de ani în urmă, un asteroid foarte mare a venit prin sistemul nostru solar. Acest asteroid a fost atât de puternic încât pur şi simplu a mutat Marte de pe orbita sa inițială (care a fost mai aproape de Pământ) și l-a dus cu circa 30 de milioane de km mai departe. Toate acestea s-au întâmplat într-o perioadă foarte scurtă de timp, iar acest lucru a avut un efect devastator asupra planetei. Atunci, ar fi murit şi dinozaurii de pe Terra (şi, apropo, se pare că şi Marte a avut parte de dinozauri în trecutul său).
* Marte a fost o planetă locuită pe o perioadă extrem de mare; acum, există ruine pe toată planeta. Cele mai multe dintre ruine sunt îngropate sub sute de metri în nisip, ca în cazul ruinelor orașelor antice de pe Terra.
* Zona de pe Marte cunoscută sub numele de “Falia Tharsis” conține ruinele unui vechi oraş vechi de aproximativ 69 milioane de ani. Regiunea Utopia deține, de asemenea, ruinele unui oraș la fel de vechi. O zonă cu adevărat interesantă este numită “Valea Canionului Mariner”, în cazul există un vechi oraș, Lyraen, care a fost îngropat de circa 113 milioane de ani.
* Pe Marte, există un vast complex (Eva) construit iniţial cu zeci de milioane de ani în urmă, şi reactivat cu ajutorul extratereştrilor gri pentru guvernul american. Acesta se întinde pe o suprafaţă de 200 de km pătraţi și este alcătuit din trei niveluri de adâncime. El poate adăposti aproximativ 300.000 de locuitori. Complexul subteran are patru deschideri la suprafață.

Continue reading

soare

Inteligenta extraterestra a construit piramidele

Inteligenta extraterestra a construit piramidele

Alfred Lambremont Webre, directorul Institutului pentru Cooperare in Spatiu (ICS) sustine ca istoria trebuie rescrisa in totalitate.

Am 67 de ani. M-am nascut intr-o baza navala din Florida , in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Locuiesc in Vancouver. Sunt Doctor in Drept si Judecator al Tribunalului din Kuala Lumpur pentru crime de razboi. Sunt casatorit, am un fiu si doua fiice vitrege. Traim intr-un univers de origine inteligenta. Sunt dovezi ca exista civilizatii etice mai avansate decat a noastra, care participa la procesul nostru de dezvoltare.

Dati-mi dovezi.

Exista declaratii ale angajatilor guvernului Statelor Unite, care atesta ca au participat in programe secrete de relationare cu anumite civilizatii extraterestre.

Aceasta inseamna ca deja a avut loc contactul cu extraterestrii?

Da, dupa spusele acestor martori guvernul Statelor Unite lucreaza cu ei in secret inca din anii 50.

Andrew Basiago, fiul unui oficial CIA, a fost inscris la varsta de 7 ani intr-un program secret pentru copii super-dotati care erau antrenati sa devina ambasadori inaintea raselor extraterestre.

Vreun contact?

A avut loc o intalnire cu 3 astronauti de pe planeta Marte. In ianuarie 2009, Virginia Olds, angajata a CIA, a confirmat ca CIA stie ca exista o civilizatie umanoida ce traieste la suprafata lui Marte.

Credem ca in anul 9500 i.Hr. fragmente ale supernovei Vela au intrat in sistemul nostru solar si au distrus ecologia de pe Marte. Martienii, cu vreo 1.500 de ani mai avansati decat noi etic si tehnologic, s-au refugiat sub pamant. .. In decembrie 2008 am publicat un raport ce includea fotografii facute de robotul NASA, Rover Spirit, in care se identifica anumite specii de umanoizi, animale si structuri, la suprafata lui Marte. Il puteti vedea pe site-ul Exopolitics.

Se spune ca exista 3 astronauti care ne asigura ca au vazut viata extraterestra…

Da, Buzz Aldrin care a calatorit cu Apollo XI spune ca la sosirea pe Luna, in 1969, erau doua nave extraterestre mari in jurul marelui crater; versiunea lui a fost verificata de mai-marii oficiali ai NASA. Am ramas fara cuvinte.

Doctorul Steven Greer, director al Proiectului „Disclosure” (Dezvaluire), a adunat mai mult de 500 de marturii de la armata, guvern si inteligente de ordin superior, care sunt martori ai prezentei extraterestre, iar aceste dovezi au fost facute publice in mai 2009, la Clubul National de Presa din Washington.

Mexic, Chile , Brazilia si Peru si-au facut publice arhivele despre OZN-uri.

Recent si Franta, Suedia, Danemarca si Marea Britanie, care a scos la lumina 7.200 de dosare OZN adunate de D155, o unitate secreta a Ministerului Apararii.

De ce nu se dezvaluie existenta vietii pe Marte?

Din ratiuni politice. Vom insera o intrebare, invocand legile libertatii de informare, pentru ca NASA sa recunoasca viata inteligenta de pe Marte.

Iar martienii de ce nu se prezinta ei insisi in societate?

Planeta noastra este una de ordin inferior si banuim ca se afla intr-o carantina impusa de catre conducerea universului.

Si aceasta carantina se incheie acum…

Credem ca civilizatiile etice extraterestre au utilizat fenomenul OZN pentru a ne obisnui cu existenta lor, iar intre 2010 si 2020 putem incepe sa avem relatii deschise cu aceste civilizatii.

Si primul contact va fi cu martienii?

Da, deoarece exista multe avantaje mutuale: ei ne pot da tehnologii si cunoastere, iar noi avem o planeta verde pretioasa pe care ei pot emigra.

Cum functioneaza universul?

Exista multe dimensiuni si universuri paralele cu al nostru. Unele civilizatii extraterestre vin din alta dimensiune, alt univers paralel, de aceea OZN-urile pot aparea si disparea.

Cum sunt aceste civilizatii mai evoluate?

Se pare ca traim intr-un univers organizat, iar civilizatiile mai etice au reusit sa domine dimensiunea Timp si probabil ca ele sunt cele ce vor dezvolta realitatea noastra.

…Dar suna teribil.

Dupa unele teorii, evoluam in forma accelerata pentru a abandona economia de razboi permanent si pentru a o transforma intr-o economie sustenabila. Constiinta umana se dezvolta pentru a intra in varsta universala si pentru a relationa in mod deschis cu aceste alte civilizatii.

…Ne-ati putea da o mana de ajutor.

Exista o norma primordiala: nu se intervine in evolutia unei civilizatii de pe alta planeta. Dar in foarte putin timp omul va invata sa foloseasca teleportarea cuantica si sa scoata energie din spatiu. Suntem intr-o era de tranzitie, in care trebuie sa decidem daca mergem catre distrugere ori catre evolutie.

Ocupatia dumneavoastra consta in a studia marele guvern al universului?

Exopolitica este o stiinta sociala care studiaza relatiile dintre civilizatia noastra umana si alte civilizatii inteligente din univers. Unul din primii nostri pasi pentru diplomatia universala va fi prin intermediul civilizatiei martiene.

Inteleg.

Personal, lucrez cu doctorul Norman Miranda, seful de cabinet al presedintelui Ansamblului General al ONU, pentru ca ONU sa reprezinte Pamantul in fata civilizatiei de pe Marte.

E posibil ca acest interviu sa va lase la fel de perplecsi ca si pe mine, dar luati aminte la marturiile celor care au participat la Summit-ul European de Exopolitica din 2009 – astronauti de la NASA si Agentia Spatiala Rusa, care afirma ca a existat contact cu civilizatiile extraterestre – si la cele ale organizatorului sau, Webre, autorul Exopoliticii (Vesica Piscis), Procuror General al Agentiei pentru Protectia Mediului din New York si consultant al Fundatiei Ford; ex-profesor de economie la Yale si Universitatea Texas; delegat in conventia democrata din Texas, in 1996 (Clinton-Gore).

Ei vorbesc de o realitate martiana. Daca e cert: exista oare mai mult decat atat, la scara galactica?

Continue reading

piramide

Laserul cu propulsie va trimite nave pe Marte

Laserul cu propulsie va trimite nave pe Marte

Un nou tip de sistem de propulsie cu raze laser, ar putea fi folosit pentru a “împinge” o navă spațială până la viteze mari.
Nu se poate nega faptul că navele spațiale că astăzi sunt extrem de lente, mai ales atunci când ia în considerare faptul că ar putea dura chiar ani pentru a călători pe alte planete din propriul nostru sistem solar. Cele mai multe sonde și vehicule spațiale folosesc în prezent rachete chimice convenționale care acţionează prin arderea combustibililor pentru a produce forța de tracțiune – un mecanism care funcţioneaza bine, dar este lent și ineficient – fiind necesară o cantitate mare de combustibil.
Dar, conform omului de știință de la NASA, Philip Lubin, această problemă ar putea fi rezolvată folosindu-se în loc de combustibil raze laser, care să împingă nava spațială, care astfel va putea prinde viteză. Laserele, care ar putea fi situate pe suprafața Pământului, ar putea permit un tip de “propulsie fotonică”, ele fiind ţintite spre anumite locuri ale navei spaţiale, care asfel va fi “împinsă” pentru a merge înainte. Un astfel de sistem ar fi perfect pentru a trimite sonde către alte lumi din propriul nostru sistem solar și poate chiar mai departe decât atât.
“Există progrese recente care fac ca acest lucru să nu mai fie science-fiction, ci realitate științifică”, a spus Lubin. “Nu există niciun motiv cunoscut pentru care nu am putea face acest lucru.” Specialistul NASA mai crede că un robot spaţial de doar 100 de kg ar putea ajunge pe Marte, cu ajutorul laserelor puternice, în doar 3 zile.

Continue reading

tehnologie

Scheletul unui extraterestru pe Marte este o minciuna

As vrea sa cred ca este un schelet al unei fiinte extraterestre dar nu pre cred. Poza e facuta pe pamant nu pe Marte, cei de la nasa au cu ce sa si faca reclama.

Una dintre cele mai incredibile fotografii, puse la dispoziția publicului de NASA, înfățișează un schelet pe Marte. Fotografia pare de-a dreptul șocantă, în condițiile în care specialiștii NASA susțin că pe Planeta Roșie nu a existat și nici nu există viață.

La prima vedere, fotografia în cauză pare una banală, dar atunci când este mărită se poate observa un schelet. Nu se poate spune cu exactitate cărei forme de viață a aparţinut, dar în aceste condiții nici nu prea mai contează.

Astfel, devine limpede faptul că pe Marte a existat în trecut viață într-o formă avansată. Unii dintre specialiștii care au analizat această fotografie sunt de părere că scheletul a aparținut unui umanoid, care a trăit pe Marte în trecutul îndepărtat.

Dr. John Brandenburg, specialist în cadrul Universității din California, este de părere că în urmă cu zeci de mii de ani Marte a fost o planetă plină de viaţă. Aceasta deținea atmosferă similară cu cea de pe Terra și era stăpânită de două civilizații distincte. Utopiștii și Cydonienii au fost cei care au trăit pe Marte și din motive încă necunoscute nouă au dispărut brusc.
Cu toate că această teorie a fost des contestată de specialiștii NASA, acum putem spune că avem dovada că de fapt lucrurile sunt mai complexe decât ne-am imaginat. Mai mult de atât, adevărul ne este ascuns cu nerușinare și din motive extrem de greu de înțeles.

Continue reading

schelet extraterestru

Presedintele Eisenhower s-a intalnit de trei ori cu o specie extraterestra

În anul 1956, o revistă de specialitate, Interavia a publicat un articol care a făcut senzație. În articol se susținea faptul că omenirea deține descoperiri majore în domeniul electrogravitației. Autorul articolului arăta că aceste descoperiri s-au realizat în anul 1920 și că omenirea le utilizează în cel mai mare secret.
Toate studiile pe care Tesla le-a efectuat în acest sens au fost confiscate în anul 1943 și clasificate top secret.

La sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, americanii împreună cu cele mai mari puteri ale lumii, G20, au lansat un program militar, pentru cucerirea cosmosului, numit Moon Shadow, Umbra Lunii.
Scopul acestui program era de a crea tehnologie antigravitațională.

Președintele Eisenhower a fost cel care a semnat documentele privind demararea acestui program.
Foști cercetători din cadrul acestui program au afirmat că în anul 1948, omul a pus piciorul pe Lună, iar în anul 1954, omenirea avea prima bază militară pe Lună.

Se spune că președintele Eisenhower a semnat un tratat cu extratereștri. Se realiza un schimb. Omenirea primea tehnologie de la extratereștri, iar în schimbul acesteia vizitatorii din spațiu primeau genom uman.

Unul dintre militarii care a participat la acest proiect a declarat că, în anul 1987, 40 de militari au fost îmbarcați pe un aparat de zbor antigravitațional, numit Astra TR3B. După 90 de minute de zbor au ajuns pe Lună, unde au fost îmbarcați pe o farfurie zburătoare. În 15 minute au ajuns pe Marte.
El a descris universul marțian ca fiind unul ostil, vânturi puternice, oxigen rarefiat, temperaturi foarte scăzute.

Nu știm cât adevăr și câtă fabulație este în afirmația acestui militar, participant la acest program, dar un lucru este cert, strănepoata lui Eisenhower a descoperit în însemnările președintelui descrierea celor trei întâlniri pe care americanii le-au avut cu specia extraterestră.

Acest lucru a fost susținut și de către Timothy Good, un consultant guvernamental. Acesta a afirmat că ei erau denumiți nordici și întâlnirea s-a realizat în prezența unor angajați FBI, militari și reprezentanți ai Casei Albe.

Prima întâlnire a avut loc în anul 1954 la baza militară Edwards. În anul 1999 a fost publicată o scrisoare pe care Gordon Creighton, un colaborator al președintelui, a trimis-o, după această întâlnire, unei cunoștințe.

În scrisoare se prezintă întâlnirea dintre extratereștri, numiți nordici și grupul condus de către președintele SUA. I-au propus preşedintelui un proiect cu ajutorul căruia omenirea să se obișnuiască cu existența lor.

Eisenhower a refuzat această participare susținând că omenirea nu este pregătită pentru un astfel de impact. Vizitatorii au făcut o demonstrație a tehnologiei antigravitaționale pe care o aveau, precum și a capacității lor de a face OZN-urile invizibile și indetectabile de radare.

A doua întâlnire a avut loc în anul 1955, la baza militară Spence, New Mexico. Toate liniile de comunicare au fost întrerupte, inclusiv radarele. Întâlnirea a durat 45 de minute și s-a produs în interiorul unui OZN.

Cea de a treia întâlnire s-a efectuat la baza Holloman, unde a fost încheiat un tratat cu extratereștri. Li s-a permis să facă experimente în bazele militare Dolce și Zona 51. În schimb, ei au preluat mai mulți militari pe care i-au dus la bazele lor de pe Lună.

Continue reading

univers

Puscasul marin care a stat 17 ani pe planeta Marte

Puscasul marin care a petrecut cel putin 17 ani pe planeta Marte unde s-a luptat cu extraterestrii, face dezvaluiri despre coloniile umane stabilite pe Planeta Rosie.

Barbatul, cunoscut sub numele de capitanul Kaye, sustine ca exista cinci colonii umane pe Planeta Rosie, iar in perioada petrecuta acolo a luptat pentru apararea acestora.

Fostul militar sustine ca a facut parte dintr-o flota spatiala cunoscuta sub numele de Forta de Aparare a Pamantului, care recruta personal militar din tari precum America, Rusia si China.

De asemenea, capitanul Kaye sustine ca martienii ar fi vrut sa preia controlul asupra planetei.

El mai afirma ca antrenamentul pentru perioada petrecuta pe Marte a avut loc pe Luna, precum si pe satelitul planeteiSaturn, Titan. De asemenea, ceremonia sa de pensionare ar fi avut loc tot pe Luna, dupa 20 de ani se serviciu militar, printre invitati numarandu-se fostul secretar american al Apararii, Donald Rumsfeld.

Continue reading

spiritualitate

Imaginile de pe planeta Marte sunt realizate pe Terra

Un nou scandal a izbucnit la NASA. Fotografiile pe care specialiștii de la NASA le-au publicat și au susținut că sunt luate de pe planeta Marte sunt o făcătură.

Mulți cercetători susțin acest lucru. Pozele reprezintă o zonă deșertică, în care solul are culoarea roșie.

Mulți specialiști care au studiat planeta Marte susțin că, solul are culoarea maro închis, chiar brun. Mai mult, ei au declarat că, pozele au fost făcute în Insula Devon, Canada.

Insula Devon este cea mai mare insulă nelocuită.de pe Terra. Este un loc ideal pentru a face simulări, dat fiind asemănările de relief dintre Terra și Marte.

Specialiștii independenți susțin că este un mit, faptul că Marte ar fi planeta roșie. În acest sens ei au pus la dispoziția presei imagini surprinse de telescoapele lor.. Solul are o culoare închisă, spre brun.

Analizând pozele celor de la NASA, specialiștii independenți au descoperit că acestea au fost făcute pe Insula Devon. Ei s-au deplasat pe insulă unde au efectuat fotografii similare cu cele de la NASA.

Prinși pe picior greșit, cei de la NASA au declarat că, imaginile sunt luate de pe Marte, dar au ajustat culorile.

De ce trebuie modificate culorile? NASA a răspuns că ei ajustează culorile, pentru a aduce pozele mai aproape de dorința publicului.

Nu e prima oară când NASA a publicat fotografii care au ridicat semne de întrebare.

Un specialist a afirmat că un bun fotograf poate crea o poză așa cum trebuie. O poză făcută într-un loc izolat de pe Terra, poate să semene foarte mult cu ceea ce susțin cei de la NASA, respectiv planeta Marte.

În ceea ce privește asemănarea cu relieful din Insula Devon, NASA a păstrat tăcerea. Se știe că, NASA are o bază pe Insula Devon. Acolo se fac antrenamente. Astronauți echipați în echipament specific au la dispoziție pentru a se deplasa, ceea ce numim rover.

Conform unor specialiști independenți, nici un rover nu a părăsit Terra, iar marea călătorie către Marte, anunțată de NASA, este un vis, departe de a se realiza.

Nu este prima dată când NASA este prinsă pe picior greșit. Să ne aducem aminte că misiunile Apollo au fost contestate ca fiind reale, de mulți oameni de știință.

În fața acestor atacuri, susținute inclusiv de ruși, NASA a tăcut și nu a pus la dispoziție probe care să infirme aceste păreri.

Dacă lucrurile stau așa cum susțin specialiștii independenți, asistăm la o altă mare manipulare.

Continue reading

rover

Reptilienii au creat homo erectus, pe care l-au folosit in proiecte

Scriitorul și cercetătorul american John Rhodes a publica o carte, în care susține că, reptilienii au fost prima specie de pe planeta noastră, care sunt la originea producerii cataclismului, în urma căruia au dispărut dinozaurii dar și o bună parte dintre reptilieni.

El mai susține că, reptilienii vin de pe planeta Nibiru, care o dată la 3600 de ani se apropie de Pământ.

Reptilienii au colonizat planeta Marte, Luna și Pământul. Reptilienii au creat homo erectus, pe care l-au folosit în marile lor proiecte.

Această teorie este susținută și de textele de pe tăblițele sumeriene în care se vorbește despre creare omului, de entități venite din cer. Atlanţii au fost ajutați de către reptilieni ca să ajungă la nivelul excepțional de dezvoltare. Celebrul clarvăzător Edgar Cayce susținea aceeași teorie. În viziunile sale, el a făcut călătorii pe Marte și Lună, unde a intrat în contact cu aceste entități.

Reptilienii sunt la originea construirii civilizațiilor egiptene și mayașe. În acest mod, se pot explica similitudinile dintre cele două civilizații, dar și dispariția lor misterioasă.

John Rhodes susține că Dumnezeul din cer era un reptilian, care a creat Turnul Babel, în scopul diversificării rasei umane, începând cu limbajul. Sodoma și Gomora, cele două orașe, au fost distruse printr-o explozie nucleară, pentru a face populația, care dădea semne de nesupunere, să-i recunoască în poziția de stăpâni ai acestei planete.

Reptilienii sunt creatorii rasei albe, ariene, care s-a dezvoltat, la începuturile ei, în ținuturile Persiei.

Oamenii de știință sunt de acord că, Persia este leagănul rasei ariene.

După cataclismul al căror autori au fost reptilienii, cei care au scăpat cu viață s-au retras în cavernele și tunelurile din interiorul Pământului. Indienii Hopis susțin faptul că în interiorul Pământului trăiesc frații lor șerpii. Strămoșii lor au făcut incursiuni în aceste caverne unde i-au întâlnit pe reptilieni.

Aceeași legendă circulă și printre triburile din Amazonia, unde se mai spune că, șamanii intră în contact prin telepatie cu reptilienii.

Cercetătorul David Icke susține că, reptilienii sunt autorii multor dispariții ale oamenilor și că oamenii în negru, cei care apar în zona unde s-au produs evenimente extraterestre, nu sunt altceva decât, roboți biologici, creați de către reptilieni.

Indienii zulu, Africa de Sud, au propriile legende, care au similitudini cu cele ale indienilor amazonieni. Omul a fost creat de forțe extraterestre. Mai mult, ei au credința că, reptilienii se pot transforma în oameni și mulți dintre aceștia sunt printre noi.

Civilizații diferite care au trăit în epoci diferite și în zone diferite, fără să aibă posibilitatea unor contacte, au multe similitudini, iar legendele privind reptilienii revin sub aceeași formă.


Cercetătorii au fost stupefiați de asemănările dintre cele două civilizații, cea egipteană și cea mayașă. Aceste asemănări ne duce cu gândul că, la baza celor două a stat un artizan comun.

Continue reading

viata

Piramidele sunt pe toata suprafata Pamantului

Atunci când vorbim despre piramide, mulți dintre noi suntem reticenți. Unii chiar cred că este o nouă poveste pe care media o lansează. Oamenii de știință sunt destul de suspicioși, atunci când sunt descoperite alte piramide.

Piramidele sunt pe toată suprafaţa Pământului, America de Sud, China, Bosnia, Egipt, Australia, Mexic. Cine a construit aceste piramide, în zone diferite și în perioade de-a lungul istoriei? Ce semnifică aceste piramide?

Arheologii nu au dat un răspuns științific, cu privire la originea piramidelor, simbolul lor și cei care le-au construit. În jungla amazoniană au fost descoperite piramide. Zona este locuită de triburi de indigeni, care nu au cunoștințele și mijloacele necesare pentru astfel de construcții.

Cu siguranță, piramidele au un mesaj, prin perfecțiunea formelor, prin aliniamentul lor față de astre. În Egipt există peste 128 de piramide, multe dintre ele nefiind cercetate.

Se pare că, omenirea este saturată, plictisită, indiferentă, atunci când este anunțată descoperirea unei noi piramide. Cu toate acestea, piramidele au mesajul lor. Au fost construite de civilizații misterioase care au lăsat un mesaj către civilizațiile care vor urma.

Piramidele au rezistat catastrofelor naturale. Civilizațiile au dispărut, ele au rămas. Piramidele au fost construite în echilibru și armonie cu natura și Universul. Piramidele din Egipt au fost construite pentru a adăposti documente referitoare la cunoaștere, existență.

Sunt specialiștii care consideră că, piramidele nu sunt niște morminte grandioase. În realitate, ele ascund alte mistere pe care omenire nu le-a descoperit și poate că nici nu a dorit. Marea Piramidă din Egipt are o greutate de peste șase milioane de tone. Peste 2,3 milioane de blocuri de piatră. Cum s-a putut construi un astfel de gigant?

Mormintele din interiorul piramidei lui Keops sunt centrate pe Steaua Nordului cu o precizie incredibilă. Cele patru laturi ale piramidei sunt centrate perfect în cele patru puncte cardinale.

Dacă înmulțim înălțimea piramidei cu un miliard, obținem distanța de la Pământ la Soare.  Piramidele sunt construite pentru a ne arăta viitorul și desfăşurarea evenimentelor care vor urma. Aceste cunoștințe de matematică, fizică, astrologie, depășesc cu mult, o bună parte dinte dintre noi, cei care trăim în secolul al XXI-lea.

În august 2015, sonda spațială Dawn a început cercetarea suprafeței planetei Ceres. Primele fotografii care au parvenit specialiștilor de la NASA, au demonstrat existența unei piramide înaltă de 4,8 kilometri. Planeta Ceres este cel mai mic astru al sistemului nostru solar.

Astfel de construcții au fost fotografiate pe Lună și Marte. Să credem că, cei care sunt artizanii acestor construcții au avut posibilitatea de a se deplasa de pe o planetă pe alta?

Continue reading

pamant

Sculptura pe Marte, imagine facuta pe Marte

Potrivit unor legende, asirienii antici au descoperit cum să călătorească în spaţiul cosmic, iar ajungând pe Marte, au lăsat acolo o statuie.
Aparatul NASAde explorare a planetei Marte a expediat, luni, imaginile unor roci care seamănă cu Nabu, zeul Înţelepciunii al Neo-Asirienilor. Imaginile au fost făcute în zona de pe Marte, care e numită “Concepcion Crater” – spaţiu ce rămâne un mister pentru savanţi din cauza aranjamentului straniu pe care-l au rocile.
"Feţele găsite pe Marte sunt diferite, una parcă se uită la noi, iar cealaltă e orientată spre stânga. Faţa care se uită spre noi are o mulţime de similitudini cu feţele anticilor mesopotamieni", afirmă Scott Waring, un vânător de OZN-uri.

"Ceea ce putem spune, aceasta este, probabil, o piatră naturală de la marginea unui crater mic şi nu o sculptură făcută de unele culturi antice. Dar e minunat că oamenii îşi folosesc imaginaţia şi se bucură de accesul public la fiecare imagine făcută pe Marte", a declarat purtătorul de cuvânt al NASA, Guy Webster, într-un email pentru FoxNews.
Luna trecută, o altă figură bine-cunoscută, o figură religioasă, a fost ''văzută'' agăţată pe Planeta Roşie. Ufologii au afirmat că au văzut o statuie uriaşă a lui Buddha în munţii de pe Marte. Ei folosesc aceste descoperiri pentru a sugera că viaţa inteligentă a existat cândva pe planeta roşie şi ar fi putut avea chiar şi o religie.

"Această fotografie ar trebui să fie o dovadă suficientă pentru a convinge Naţiunile Unite că viaţa inteligentă a existat odată pe Marte. NASA nu vrea ca cineva să ştie adevărul, pentru că li se va cere să împărtăşească şi informaţii cu privire La tehnologia cu care le-au găsit ", a declarat ufologul Scott C Waring.

Ashwin Vasavada este unul din membrii echipei care a lucrat pe Marte şi  afirmă că savanţii de la NASA nu încearcă să ascundă ceva de public în legătură cu sursa de viaţă extraterestră.

Continue reading

statuie

Oceanele ascund mistere despre civilizatii antice disparute

Cercetătorii europeni au descoperit, în Triunghiul Bermudelor, în adâncul oceanului, o piramidă înaltă de 200 de metri și cu o lățime de 300 de metri.

În piramidă s-au descoperit două găuri care sunt de factură umană. Apa oceanului intră prin aceste două găuri gigantice, creând niște vârtejuri impresionante. Ca vechime, specialiștii susțin că piramida are câteva zeci de mii de ani vechime.

Se presupune că, această piramidă a fost construită pe o suprafață care făcea legătura între Caraibe și Yucatan. Conform specialiștilor, continentul sau insula pe care a fost construită piramida a fost înghițit de apele oceanului în mod subit.

Scufundarea misteriosului continent s-a pus pe seama acțiunii planetelor Marte și Venus, precum și a meteoriților din jurul acestor planete. Alți specialiști susțin că această calamitate s-a produs prin autodistrugere. O civilizație avansată nu mai poate controla tehnologia.

Structurile cristaline utilizate de o civilizație avansată nu mai pot fi controlate și pot provoca dezastre.
În anul 2000, cercetătorii ruși, care au analizat și studiat zona cuprinsă între Bermude și Yucatan au concluzionat că, anomaliile care se produc în această zonă au la origine acțiunea unor cristale care se află în interiorul oceanului.

Specialiștii ruși susțin că aceste cristale emană o energie distructivă, care produce dispariții de vase, avioane și implicit de vieți omenești.  Cu toții am auzit de Cousteau și celebrul său vas, Calypso. Mai puțin cunoscută este o întâmplare care s-a produs în apropiere de coasta orașului Djibuti.

Cousteau și echipa sa cercetau rechinii din zonă. Cousteau a decis să coboare în adânc o cuşcă, în interiorul căreia era o piele de cămilă. Echipa dorea să studieze reacția rechinilor la vederea cuștii și a pielii de cămilă.

 Cușca a fost scufundată și după câteva ore, au constatat că barele de fier ale cuștii fuseseră rupte.
Cousteau, care era comandantul navei, a decis să se scufunde în adânc, să vadă despre ce este vorba. Un rechin, oricât de puternic ar fi fost, nu ar fi putut distruge cușca.

Cousteau s-a scufundat și în momentul în care a revenit la suprafață, a declarat că omenirea nu este pregătită să afle ceea ce el a văzut în adâncul oceanului. Până la sfârșitul vieții, Cousteau nu a mai vrut să facă declarații despre acest incident.

În apropiere de Taiwan, oceanografii japonezi au descoperit în profunzimea oceanului, un site creat de om, cu structuri din piatră, poziționate pe cinci etaje. Pe aceste structuri din piatră au putut fi observate adevărate drumuri, pasaje care uneau cele cinci etaje.

Oceanele ascund multe mistere cu privire la civilizații care au dispărut subit. Unii specialiști susțin că aceste cauze sunt de origine naturală, alții din contră, disparițiile au putut fi cauzate de autodistrugere sau de factori care țin de extraterestru. Fenomene sau puteri supra evoluate.

Continue reading

Venus

Campul gravitational al Terrei slabeste incet dar sigur

Miezul de fier solid al Pământului s-a format în urmă cu un miliard - 1,5 miliarde de ani, afirmă oamenii de ştiinţă.
Noi cercetări efectuate de o echipă internaţională de la Şcoala de Ştiinţe ale Mediului din cadrul Universităţii din Liverpool arată că există o creştere bruscă în puterea câmpului magnetic al Pământului între acum un miliard şi 1,5 miliarde de ani.
Savanţii cred că aceste fluctuaţii puternice ale câmpului magnetic sunt un indiciu al primei apariţii fierului solid în centrul Pământului şi al momentului în care miezul interior solid a început să "îngheţe" în afara  miezului exterior topit.
Înainte de formarea miezului interior, Pământul, care estimativ are 4.543 miliarde de ani, a fost o pată de rocă topită, ce în timp a dezvoltat o crustă plutitoare după răcirea suprafeţei. Miezul interior, care s-a format în urmă cu aproximativ un miliard de ani, este o completare relativ recentă la planeta noastră.
Expertul în palaeomagnetism, Andy Biggin, care este şi autorul principal al studiului realizat în urma cercetărilor, afirmă:  ”Această descoperire ar putea schimba percepţia noastră asupra interiorului Pământului şi istoriei acestuia”. Momentul primei apariţii a fierului solid sau a "germenilor" este extrem de controversat, dar, în acelaşi timp, este esenţial pentru determinarea proprietăţilor şi istoriei interiorului Pământului. Aceste lucruri sunt importante pentru câmpul magnetic al Pământului care acţionează atât drept un scut împotriva radiaţiile nocive ale soarelui, fiind totodată un ajutor util în navigaţie, explică el.
"Rezultatele sugerează că miezul Pământului se răceşte mai repede decât se credea anterior. De asemenea, sugerează o rată medie de creştere a nucleului, de aproximativ 1mm pe an, ceea ce afectează capacitatea noastră de a înţelege câmpul magnetic al Pământului", mai spune Andy Biggin.
Rezultatele, publicate în revista Nature, sugerează că forţa câmpului magnetic al Pământului va rămâne puternică dacă rotirea fierului lichid în miezul exterior al nucleului va avea loc  la 3000 de km sub crusta sa.
Mişcarea apare deoarece miezul întreţine schimbul de căldură cu manta solidă de deasupra sa, care se extinde până la crustă, generând curenţi de convecţie.
Odată ce miezul interior a început să îngheţe, această convecţie a primit un impuls puternic în forţă ca lumina, iar elemente nemetalice au rămas topite în nucleul exterior şi au fost mai puternice decât lichidul de deasupra. Acest proces continuă şi astăzi şi este responsabil pentru generarea câmpului magnetic al Pământului.
"Modelul teoretic care se potriveşte cel mai bine cu datele noastre indică faptul că nucleul pierde căldură mai lent decât oricând în ultimii 4,5 miliarde de ani şi că acest flux de energie ar trebui să păstreze câmpul magnetic al Pământului pentru încă miliarde de ani sau mai mult," menţionează cercetătorul Andy Biggin.
"Acest lucru contrastează puternic cu Planeta Marte, care a avut un câmp magnetic puternic mai devreme în istoria sa, ce mai apoi pare că a murit după o jumătate de miliard de ani."
Experţii cred că scăderea protecţiei împotriva radiaţiilor solare poate explica de ce Planeta Roşie nu este plină de viaţă la fel ca Pământul.

Continue reading

soare

Curiosity a descoperit pe Marte lacuri stravechi

Roverul Curiosity a descoperit, la trei luni după ce a coborât într-un crater uriaş de pe Marte, o serie de dovezi clare care atestă faptul că acel bazin geografic era periodic umplut cu apă, sporind astfel şansele de susţinere a vieţii pe planeta roşie, potrivit unui studiu publicat joi.
 Noua cercetare a realizat cea mai complexă analiză a felului în care craterul marţian Gale, un bazin de impact cu diametrul de 140 de kilometri, a putut să formeze şi să păstreze pe fundul său movile de sedimente cu diametre de până la 5 kilometri, informează Reuters.

Încă de la debutul misiunii sale, Curiosity a descoperit pietrişuri rămase în urma unor curgeri de apă şi depozite aluvionare ale unui lac de mică adâncime.

Noul studiu, publicat în revista Science, arată că fundul craterului Gale s-a ridicat de-a lungul timpului, ca rezultat al depunerilor de sedimente din apă, care s-au acumulat astfel strat după strat, timp de mii de ani, a explicat John Grotzinger, cercetător la California Institute of Technology.

"Ştiam că aici a existat un lac, dar nu ştiam cât de mare a fost acesta", a adăugat el.

Apa, provenind din partea nordică a craterului, alimenta cu regularitate bazinul, generând astfel lacuri care rezistau multă vreme şi care ar fi putut să devină un veritabil "rai" pentru formele de viaţă. Oamenii de ştiinţă americani sunt de părere că apa de pe Marte provenea din ploi sau ninsori.

"Atunci când descoperim dovada unor lacuri, e vorba de un semnal pozitiv pentru viaţă", a spus John Grotzinger.

În cele din urmă, acel crater s-a umplut cu sedimente. Apoi, vânturile au intervenit şi au erodat fundul lacului, lăsând în urmă doar o movilă, în centru. Acea movilă, denumită Muntele Sharp, reprezintă motivul pentru care Curiosity a fost trimis în craterul Gale, cu misiunea de a căuta habitate străvechi ce ar fi putut să susţină viaţa microbiană.

Cercetătorii de la NASA spun că Marte a deţinut în trecutul ei toate "ingredientele" considerate a fi necesare pentru a susţine viaţa.

Modul în care Marte a reuşit să menţină pentru multă vreme apă în stare lichidă la suprafaţa ei reprezintă însă un mister. În urmă cu câteva miliarde de ani, planeta Marte şi-a pierdut câmpul magnetic global, permiţând astfel radiaţiei cosmice şi solare să îi distrugă gradual atmosfera, ce avea un rol de protecţie. În astfel de condiţii, apa lichidă se evaporă repede.

Săptămâna trecută, alţi cercetători americani au publicat un studiu ce a demonstrat existenţa unor mici scurgeri de apă lichidă sezoniere pe Marte, care au format mici filoane în pereţii stâncilor şi rocilor de la ecuatorul planetei. Sursa acelor scurgeri de apă este încă necunoscută.

Continue reading

studiu

O piramida descoperita pe Marte de Curiosity

Suntem în faţa unei descoperiri impresionante, titrează presa internaţională, care a publicat una dintre cele mai grăitoare fotografii realizate de rover-ul Curiosity pe Marte.

O fotografie impresionantă a fost făcută publică de NASA, care a încercat din toate puterile să minimizeze descoperirea. Este vorba despre vârful unei piramide, de mărimea unei maşini sau poate puţin mai mare, de care rover-ul Curiosity s-a împiedicat. La propriu şi la figurat, pentru că în fotografiile făcute publice de NASA se poate observa forma perfectă a unei piramide bizare de pe Marte.

Cercetătorii anunțau că rover-ul Curiosity a dat peste „o formațiune stâncoasă ciudată”, iar comentariile au început să curgă în valuri. Imediat după această declaraţie au început să curgă comentariile născute în urma controverselor. Cei mai mulţi sunt de părere că nu este vorba despre o formaţiune stâncoasă ciudată, ci despre o piramidă care este îngropată în solul marţian şi al cărui vârf a rămas vizibil.

De asemenea, mai mulți experți au publicat pe blogurile lor ample comentarii, în care se întreabă de ce NASA continuă să excludă existența unei vechi civilizații pe suprafața planetei Marte și să considere descoperirea nimic mai mult decât o formațiune stâncoasă și o pură coincidență.

NASA, în stilul propriu, a vrut să tempereze opinia publică şi a anunţat că nu este vorba despre nicio piramidă şi totul este o mare iluzie.

O declaraţie aberantă, am putea spune, în condiţiile în care vedem imaginea şi piramida perfectă îngropată în solul marţian. Cu toate acestea, niciun specialist NASA nu are curajul să confirme faptul că pe MArte a existat viaţă similară cu cea de pe Terra în trecutul îndepărtat.

https://www.youtube.com/watch?v=szw9OvJzsp8

Continue reading

rover