Modul de comunicare al plantelor

Modul de comunicare al plantelor

Lumea vegetală este plină de mister. O lume care ne fascinează, ne dă un sentiment de echilibru și liniște. Studiile recente au demonstrat că lumea vegetală este ordonată, inteligentă, are senzațiile și trăirile ei.

Frunzele produc o substanță chimică ca formă de protecție atunci când cineva încearcă să le rupă sau un animal să le mănânce.

Frunzele transmit vibrații atunci când vin în contact cu muzica. Plantele au strategii sofisticate prin care își arată sexualitatea.
Toate aceste afirmații sunt susținute de cercetătorii americani care au dezvoltat studii riguroase în ultimele decenii.

Ei susțin că într-o pădure există o ierarhie bine stabilită. Există arborii înalți sau turbulenți care dețin supremația și modul lor de exprimare este mult mai puternic.

Arborii, plantele, se mișcă, cresc, mor, emit vibrații. Le putem asemui într-o măsură cu oamenii. Cercetătorii susțin că aceste manifestații sunt forme de inteligență.

În situații extreme, arborii și plantele se manifestă. Aceste forme trebuie înțelese, deslușite. Mesajele pe care lumea vegetală ni le dă sunt pline de mister.

Timpul în lumea vegetală se scurge mai lent. Din această cauză și mesajele pe care ni le dă lumea vegetală sunt uneori greu de perceput. Lumea vegetală este o colectivitate formată din entități. Fiecare are maniera sa de a emite vibrații, energie.

Starea de liniște, de echilibru ne este dată de interacțiunea pe care corpul uman o are cu energia și vibrațiile lumii vegetale.
Cu cât un arbore, o plantă au rădăcini mai adânci, cu atât există o legătură mai puternică cu energia terestră.

Strămoșii noștri erau convinși că pădurea poate comunica cu universul, că lumea vegetală este un uriaș amplificator cu ajutorul cărui mesajul este dus în alte dimensiuni.

Cercetătorii americani consideră că fiecare arbore este un sfinx care emană energia sa. La începutul secolului al XX-lea, biologul austriac, Raoul France, lansa teoria conform căreia plantele și arborii se mișcă. El dădea ca exemplu rădăcina de lucernă, care pe timpul secetei, are capacitatea de a străpunge pământul și de a ajunge la o adâncime de 12 metri.

Mișcările plantelor sunt lente și de foarte multe ori nu sunt vizibile cu ochiul liber. O tulpină de secară are în componența sa 13 milioane de radicele, însumând peste 600 de kilometri. Un cârcel are nevoie de 67 de minute pentru a da un ocol complet spațiului din jurul său, iar atunci când întâlnește un suport, îi sunt suficiente 20 de secunde pentru a se răsuci.

Un experiment deosebit l-a realizat cercetătoarea Marioara Godeanu. Ea a otrăvit o plantă în prezența altei plante. La scurt timp, a observat că planta martor s-a ofilit.

Cercetătoarea susține că între cele două plante a existat o comunicare printr-un sistem energo-informațional. Plantele și-au transmis informații prin emisie și captare de energie