În privinţa morţii şi a vieţii
veşnice există multe teorii divergente. Până nu demult, știința nu
aducea nicio dovadă a unei continuități după distrugerea trupului.
Totuși, Robert Lanza, doctor în medicină
la Universitatea Wake Forest, specialist în cercetarea celulelor stem
şi autorul teoriei biocentrismului, spune că moartea este doar o iluzie,
pentru că întreaga realitate este doar un construct mental al stării
noastre de conştienţă şi că nu ar putea exista dacă nu ar fi percepută
de noi. Lanza şi-a expus pe larg ideile într-o carte, intitulată „Biocentrism: How Life and Consciousness are the Keys to Understanding the True Nature of the Universe”.
Teoria este susţinută şi de experimente
ştiinţifice, spune Lanza, dar a fost anticipată şi de textele unor
filosofi celebri, precum Descartes, Kant şi Schopenhauer, care au scris
despre universul subiectiv, ca simplă percepţie a simţurilor noastre.
Biocentrismul merge şi mai departe şi
susţine că nici spaţiul sau timpul nu sunt reale, ci instrumente de
percepţie create de mintea noastră şi care nu pot exista singure, în
afara acestei percepţii. Lanza invocă în acest sens şi o cugetare a lui
Albert Einstein, care spusese la moartea unui prieten, fizician:
”Oamenii ca noi ştiu că distincţia între trecut, prezent şi viitor este
doar o iluzie extrem de puternică. ”
Biocentrismul, cunoscut si sub numele de
„teoria totului”, consideră că viaţa este cea care creează Universul,
nu invers. Viaţa este cauza, nu un simplu efect al unor procese
chimice. Toate obiectele, dar şi spaţiul şi timpul, sunt forme ale
percepţiei umane.
Lanza încearcă să explice teoria prin
exemple concrete. De exemplu, cerul este albastru pentru că aşa îl
percep ochii noştri, dar celulele noastre ar putea fi modificate astfel
încât să vedem toate obiectele albastre ca având culoarea roşie.
Totodată,
la tropice noi simţim că este foarte cald şi umezeală, dar pentru un
animal care trăieşte acolo temperatura poate fi percepută ca fiind chiar
destul de scăzută. Iar exemplele de acest fel pot continua: realitatea
este rezultatul percepţiei noastre. Un experiment ştiinţific susţine la
rândul său teoria biocentrismului, spune Lanza.
Cercetătorii privesc o particulă care
trece prin două fante dintr-o barieră. Asemeni unui glonte, particula va
trece printr-un orificiu sau prin altul. Dar, dacă cercetătorii nu se
uită la particulă, ea se va comporta ca o undă şi va trece prin ambele
orificii în acelaşi timp. Prin urmare, explică Lanza, comportamentul
particulei s-a schimbat prin simpla ei observare. Aceasta este
dualitatea undă/particulă.
Ce argumente aduce Lanza
În afară de faptul că spațiul, timpul și
perceperea mediului înconjurător sunt relative, conservarea energiei
este o axiomă fundamentală a ştiinţei. Prin urmare, energia nu poate fi
nici creată, nici distrusă, doar transformată, conform primei legi a
termodinamicii. Potrivit lui Lanza, conştienţa unui om este conservată
la moarte sub forma unei energii de 20 de waţi, chiar dacă trupul este
distrus, potrivit Huffington Post.
Fiecare om îşi creează propria lui sferă
de realitate, prin urmare această energie nu are unde să dispară. După
cum spunea şi fizicianul John Archibald Wheeler, “niciun fenomen nu este
real în lipsa unui observator”. Această energie nu dispare la moartea
noastră, ci “călătoreşte” dintr-o lume în alta, făcând astfel
“nemuritoare” esenţa fiecărui om.
De asemenea, Lanza crede în teoria multiversului,
conform căreia există un număr infinit de universuri paralele, care
alcătuiesc realitatea fizică. Astfel, tot ce se poate întâmpla se va
întâmpla într-unul din aceste universuri.
Toate aceste lumi există simultan,
indiferent ce se întâmplă în unele din ele, prin urmare moartea unui om
va fi reală într-un univers, nu şi în altul. Iar energia care formează
conştiinţa va rămâne asemenea unei baterii care alimentează un
proiector: dacă proiectorul este oprit (omul moare) nu înseamnă că
bateria (energia-conştienţa) dispare sau nu mai este bună. Ea poate fi
folosită pentru a alimenta un alt proiector.
În plus, dacă ar fi să abordăm și latura
emoțională, omul va trăi şi după moarte, prin modul în care a
influenţat viaţa rudelor şi prietenilor cu care a interacţionat.
Potrivit fizicii cuantice, orice acţiune determină prăbuşirea unor
universuri cuantice posibile, pentru că trecutul şi viitorul există doar
prin prisma unor posibilităţi. Această teorie este susținută și
de Stephen Hawking și Leonard Mlodinow.
Astfel, fiecare om determină prin acţiunile sale un viitor, un univers,
care va fi cu atât mai mare şi mai complex cu cât va interacţiona cu mai
mulţi oameni. De aceea, chiar şi după moartea lui, universul astfel
creat va exista pentru prieteni, omul devenind un fel de păpuşar-fantomă
care a determinat existenţa unei lumi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu