Răspunsul la eterna întrebare,
dacă sau nu suntem „singuri în Univers’’, s-ar putea în sfârșit să fie
găsit, însă nu în spațiul cosmic, ci chiar în interiorul celulelor
corpului nostru.
În ultima vreme, o idee şi totodată
anumite dovezi tulburătoare par să-i preocupe din ce în ce mai mult pe
unii oameni de ştiinţă: fiecare celulă din organismul nostru ar avea un
cod tainic, foarte ascuns, un fel de „sigiliu ancestral al
producătorului original’’, ceea ce ar însemna că acest sigiliu nu ar
putea proveni decât de la o rasă extraterestră veche de milioane sau
chiar miliarde de ani.
Vladimir Sherbak de la Universitatea Naţională din Kazakhstan şi
Maxim A. Makukov de la Institutul de Astrofizică din aceeaşi ţară au
făcut ipoteza că un astfel de semnal inteligent, „încastrat” în celulele
noastre nu ar putea fi decât un semnal matematic şi semantic, imposibil
de evidențiat prin teoria evoluţionistă a lui Darwin, teorie ce este
deja demult compromisă şi neavenită. Cei doi cercetători afirmă chiar că
schema acestui semnal are mult mai multe şanse să demonstreze viaţa
extraterestră în Univers, decât trimiterea de semnale sau sonde în
spaţiu în acelaşi scop.
În articolul pe care l-au publicat în revista ştiinţifică Icarus, cei
doi oameni de ştiinţă au afirmat: „Odată setat, codul poate rămâne
neschimbat pentru perioade enorme de timp, mergând mult pe scara
cosmologică a timpului galactic. De fapt, putem spune că aceasta este
cea mai durabilă construcţie făcută vreodată şi, prin urmare, reprezintă
un „depozit” extraordinar de sigur pentru o semnătură inteligentă.
Odată ce genomul este rescris în mod adecvat, noul cod cu semnătura lui
specifică va „îngheţa” în celulă, putând fi astfel transmis peste eoni
de timp în mod identic.”
Această interpretare i-a dus la concluzia că codul genetic uman a fost de fapt proiectat cu miliarde de ani înainte undeva mult în afara sistemului nostru solar. Aceasta implică de asemenea ideea panspermiei, adică a ipotezei că Pământul a fost însămânţat cu viaţă venind din spaţiul extraterestru.
Cunoaştem prea puţin încă din adevăratele origini ale omului. Teoria darwinistă în acest domeniu s-a dovedit a fi o nenorocire pentru ştiinţă, blocând multe iniţiative şi idei geniale sau chiar descoperiri epocale. Nu lipseşte însă nici întrebarea tulburătoare: dacă totuşi omul este produsul unei „proiectări” genetice, atunci cine a proiectat „proiectantul”?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu