Radacina de cicoare are numeroase beneficii pentru sanatate

Radacina de cicoare are numeroase beneficii pentru sanatate

Este cunoscută din antichitate: în Egiptul antic era cultivată ca plantă medicinală, fiind folosită pentru tratarea bolilor hepato-biliare și renale. În zilele noastre, rădăcina de cicoare comună este un foarte popular înlocuitor de cafea, iar părțile aeriene sunt folosite în scop medicinal sau culinar (frunzele bazale, cu un gust ușor amărui, se folosesc în salate asortate, precum și în pregătirea unor mâncăruri specifice bucătăriei franceze și italiene. 
Iată câteva lucruri interesante despre rădăcina de cicoare și beneficiile acestei plante:

Cicoarea este cultivată pentru rădăcinile sale din care se extrage un surogat de cafea. Această plantă are o arie mare de răspândire în pășuni și fânețe, în locuri necultivate, pe marginea drumurilor, căilor ferate și șanțurilor, pe marginea apelor curgătoare, din zona de câmpie până în cea de deal și munte. În scopuri medicinale de la această plantă se întrebuințează părțile aeriene (Herba Cichorii) ce se recoltează în prima perioadă de înflorire a plantei, in lunile iulie-august, când tulpinile nu au apucat încă să se întărească, rădăcinile se recoltează în lunile septembrie-octombrie. Rădăcina de cicoare este plină de vitamina A, B, C, E si K, dar și de potasiu, calciu, fosfor, cupru, zinc și magneziu. Rădăcina de cicoare are numeroase beneficii. De exemplu, rădăcina de cicoare are și inulină, care scade riscul apariției cancerului de colon și menține oasele sănătoase.

Scade colesterolul – rădăcina de cicoare și beneficiile acestei plante

Printre beneficiile rădăcinii de cicoare se numără și faptul că această plantă este indicată și pentru cei care vor să aibă un nivel mai scăzut al colesterolului, stimulând și sistemul imunitar și potolind bolile intestinale, datorită faptului că alungă bacteriile periculoase.
În plus, rădăcina de cicoare are printre beneficii și faptul că are puterea de a crește apetitul, stimulând secreția bilei și a urinei. Pe de altă parte, rădăcina de cicoare are printre beneficii și faptul că  este folosită pentru ameliorarea gutei, a infecțiilor pielii, a febrei, te poate scăpa de greață. De asemenea, printre beneficiile rădăcinii de cicoare se numără și faptul că această plantă este indicată în problemele ficatului.
Prin faptul că sunt anorexigene și laxative, rădăcinile de cicoare, sub formă de decoct, sunt indicate în obezitate   Preparatele din rădăcini de cicoare se recomandă în cazul unor afecțiuni digestive (gastrite, hepatite, boli ale vezicii biliare, staze sau spasme hepato-biliare, constipați, enterocolite ușoare, helmintiaze (viermi intestinali), hemoroizi),  metabolice (ateroscleroză, diabet, rată metabolică scăzută) sau cutanate (acnee, furunculoză). De asemenea, printre beneficiile rădăcinii de cicoare se regăsește și faptul că este extrem de eficientă după boli (convalescență) sau după ce   s-a consumat o hrană necorespunzătoare, ea reface digestia și ajută la eliminarea toxinelor.
Atunci când vorbim despre beneficiile rădăcinii de cicoare trebuie să amintim și faptul că această plantă este un excelent adjuvant, în insomnie, melancolie, nevroză.

Continue reading

zinc

Sfecla rosie face minuni pentru ficat

Bogată în magneziu, zinc, iod, calciu, nitraţi naturali şi sodiu, sfecla roşie este un aliment care nu ar trebui să lipsească din meniul celor care vor să ducă un trai sănătos. Ca şi în cazul altor legume, proprietăţile sale benefice au fost descoperite din vechime.

Unul dintre primii medici ai Evului Mediu care au folosit-o pentru prepararea de medicamente este Paracelsus, care îi folosea puterile tămăduitoare pentru tratarea mai multor boli. Încă din antichitate, chinezii considerau că sfecla roşie are puterea de a întări inima şi de a purifica sângele, notează site-ul imaginea.info. Grecii antici o consumau pentru când se confruntau cu stări febrile. În credinţa populară românească, însă, această rădăcinoasă nu avea un renume prea bun, existând credinţa că dacă un bărbat şi o femeie mănâncă din aceeaşi sfeclă roşie iubirea dintre ei va dispărea. Dincolo de aceste credinţe arhaice, studii recente au relevat că sucul de sfeclă roşie are efecte uimitoare în lupta cu bolile generate de ritmul de viaţă stresant din prezent, cum ar fi hipertensiunea arterială. Un grup de cercetători de la Institutul de Cercetare William Harvey de la Londra. Ei au constatat că persoanele care consumă 250 ml de suc din sfeclă roşie au tensiunea arterială mai scăzută în primele 24 de ore. Responsabili pentru scăderea tensiunii ar fi nitraţii din sfecla roşie, care ar avea un impact mai puternic asupra bărbaţilor, deoareceorganismul acestora procesează mai uşor nitratul din surse naturale.


Ţine memoria în priză

Totodată, nitraţii din sfecla de roşie sunt responsabili pentru menţinerea sănătăţii creierului, potrivi studii efectuate în urmă cu câţiva ani de Universitatea Wake Forest din SUA. Cercetătorii susţin că sfecla roşie consumată frecvent contribuie la menţinerea sănătăţii creierului prin stimularea fluxului sanguin. Odată cu înaintarea în vârstă, unele zone ale creierului primesc mai puţin sânge, aspect ce poate duce la instalarea demenţei sau tulburărilor de memorie. Alte legume care conţin cantităţi importante de nitraţi sunt ţelina, varza, spanacul şi salata verde. Sfecla roşie este recomandată şi în boli ale ficatului, contribuind la detoxifierea acestuia şi la eliminarea pe cale naturală a grăsimilor acumulate la nivelul acestui organ. Sucul de sfeclă roşie protejează celulele hepatice şi poate chiar preveni evoluţia hepatitelor cronice spre ciroză sau spre cancer hepatic. Există totuşi restricţii privind consumul de sfeclă roşie. Consumată în exces, aceasta poate cauza paralizie temporară a corzilor vocale, dar şi tulburări digestive (greaţă, vărsături), hipocalcemie, hipotiroidism, hipovitaminoză A. În cazul diabeticilor este recomandat ca aceştia să consulte medicul specialist înainte de a consuma această legumă. Acelaşi lucru este valabil şi pentru persoanele care suferă de afecţiuni ale rinichilor sau ale vezicii biliare.

Continue reading

zinc

Ciupercile Champignon sunt considerate energizante si mineralizante

Ciupercile Champignon (Agaricus bisporus) contin o gamă largă de vitamine, minerale, carbohidraţi, proteine, fibre şi fitonutrienţi care sunt importante pentru sănătatea umană. Practice, gustoase şi nu numai, ciupercile sunt recunoscute pentru conţinutul lor scăzut în calorii şi grăsimi, iar proteina vegetală obţinută din ciuperci se află pe locul doi, pe plan mondial după cea din soia: 30-40% din greutatea lor uscată sunt proteine (carnea are doar 15-25%). Toate aceste elemente, fac din ciupercile comestibile o sursă excelentă de hrană, fiind considerate alimente cu o valoare nutritivă ridicată.

    Consumul de ciuperci aduce beneficii importante organismului uman, spun cercetătorii. Astfel, introduse in alimentaţia zilnică, ciupercile previn bolile cardiovasculare si apariţia unor afecţiuni grave, cum este cancerul mamar sau diferite boli provocate de slăbirea sistemului imunitar.

    Ciupercile mai au rol in regenerarea ţesuturilor, elementele lor intră în alcătuirea sistemului nervos, asigură buna funcţionare a glandelor (tiroida), contribuie la formarea anticorpilor şi la functionarea normală a pielii etc.

    Toate acestea se datorează substanţelor biologic active din ciuperci: minerale (potasiu, fier, calciu, magneziu, sodiu, fosfor, zinc, seleniu) şi vitamine (B1, B2, B3, B5, B6, B12, D, E). Testate ştiinţific, aceste nutrimente antioxidante previn aterosleroza, bolile memoriei, reduc riscul atacurilor cerebrale, au virtuţi antitumorale şi imunologice.

    Complexul vitaminic B este esential pentru cresterea si dezvoltarea organismului dar si pentru o varietate de functii metabolice. Aceste vitamine joaca un rol important in activitatea unor enzime ce controleaza reactiile chimice din organism. Astfel de enzime sunt implicate in transformarea hranei in energie sau in alte substante utile organismului. Astfel, femeile insarcinate sau sportivii, precum si copiii au nevoie de un nivel mai crescut de vitamine B, fata de celelalte persoane.

    Cercetatorii de la Universitatea din Pennsylvania au descoperit ca doar cateva ciuperci contin de 12 ori mai multa cantitate de L-Ergothioneine decat germenii de grau. Ergothioneine este un aminoacid, puternic antioxidant, care protejeaza ADN-ul organismului (materialul nostru genetic) de actiunea radicalilor liberi ce ataca permanent si vatameaza membranele celulelor.

    Un aspect deosebit de important este acela că prin fierberea ciupercilor nu scade cantitatea acestui antioxidant.

    Glucidele, numite în mod curent carbohidraţi (manita, glucoza, trehaloza, zaharoza şi celuloza ) şi alte substanţe lipsite de azot (glicogen, chitină, hemiceluloză etc.), sunt substanţe organice cu rol important în metabolism, fiind constituienţii fundamentali ai materiei vii. Glucidele din ciuperci sunt formate din glicogen, asemănător cu cel din carnea animalelor. Ciuperca este singura plantă din întreg regnul vegetal care conţine glicogen, fiind denumită şi “carne vegetală”. Pentru oameni, glicogenul serveşte la înmagazinarea energiei şi detoxifierea organismului. Glicogenul se găseşte în ficat si in muschi.

    Cateva ciupercute albe contin o cantitate de potasiu mai mare decat cea continuta de o portocala. Potasiul reprezintă 44-47% dintre elementele minerale continute intr-o ciuperca, oxizii acestuia cu apa dau baze şi participă la menţinerea echilibrului acido-bazic al organismului, iar sărurile de potasiu contribuie la reglarea conţinului de apă din celulele vii. In plus, potasiul ajuta la reglarea tensiunii arteriale. 

Fierul din ciuperci combate anemia si este necesar pentru asimilarea vitaminelor apartinand complexului B, pentru producerea hemoglobinei (proteina globulelor rosii) si are rol in dezvoltarea intelectuala, in special la copii.

Datorita continutului de zinc, ciupercile reprezinta un remediu excelent in lupta impotriva depresiei, a stresului si a starilor de anxietate.

    Seleniul este un mineral care previne imbolnavirea inimii, a tumorilor cancerigene si contribuie la evacuarea mercurului toxic din organism.

Seleniul este un antioxidant care lucreaza impreuna cu vitamian E pentru a proteja celulele de efectele daunatoare ale radicalilor liberi. Barbatii care au consumat doza dubla recomandata zilnic de seleniu au redus riscul de cancer de prostata cu 65%.

    În favoarea ciupercilor trebuie menţionat şi faptul că acestea sunt singura legumă proaspătă care contine vitamina D (specifică pentru carnea de peşte). O porţie de 4-5 ciuperci Champignon aduc în dietă 4% din necesarul zilnic de vitamina D, care joacă un rol important în sănătatea oaselor şi a dinţilor, dar şi pentru sănătatea părului, pielii şi unghiilor.

    Ciupercile comestibile din specia Agaricus bisporus - binecunoscutele ciuperci Champignon - conţin substanţe care inhibă activitatea unei enzime implicate în producţia de estrogen, reducand astfel şi riscul dezvoltării cancerului de san.

    Prin conţinutul lor în vitamine şi săruri minerale, ciupercile Champignon sunt considerate energizante şi mineralizante. Ele combat anemia, oboseala, astenia si sunt recomandate în perioada de convalescenţă. Unii nutriţionişti menţionează că aceste ciuperci au şi virtuţi antialergice.

    Testările a 11 specii de ciuperci, în majoritate comestibile printre care şi Champignon, au dovedit a avea o acţiune inhibitoare faţă de virusul poliomielitei, verificări ce au fost confirmate în laborator pe cobai şi maimuţe.

Aceste ciuperci pot fi consumate si ca aliment dietetic de catre diabetici. Studiile au aratat ca ciupercile Champignon reduc nevoia de insulina pentru a regla glucoza din sange. Acest efect apare datorita continutul lor foarte scazut de carbohidrati (3,45%) si foarte abundent in proteine si vitamine din complexul B. De asemenea, nu conţin amidon care în organism se transformă în zahăr.

    Persoanele obeze pot manca ciuperci Champignon datorita senzatiei de satietate pe care acestea o confera si continutului lor caloric scazut (daca nu sunt prajite sau gatite cu ulei). Pe langa proteine de calitate, ciupercile nu contin colesterol, sunt usor de digerat si au multe fibre, avand o multime de avantaje comparativ cu carnea. Nu au efecte negative asupra digestiei, aşa că sunt recomandate în orice dietă de slăbit.

    Ciupercile Champignon sunt un ingredient delicios şi sănătos pentru multe mâncăruri, putand fi consumate in foarte multe moduri: in salate, crude sau coapte, fierte sau semicalite, alaturi de alte legume.

    Din păcate, in scurt timp ele încep să-şi piardă frumoasa culoarea albă şi să oxideze. Acest lucru se poate evita cu un mic truc. Înainte de a introduce ciupercile crude în sertarul pentru legume al frigiderului, stropiti-le cu puţin suc de lămâie şi le veti prelungi considerabil durata de viaţă. Dacă vi se pare că sucul de lămâie le dă un gust prea acru, atunci îl puteţi dilua cu apă.

 

Continue reading

zinc