Se afișează postările cu eticheta trateaza reumatismul. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta trateaza reumatismul. Afișați toate postările

Frunzele de piersic trateaza reumatismul si vindeca arsurile


De la flori, la fruct și frunze, acest pom cu roade dulci are o multitudine de caracteristici terapeutice. Iată ce poți face cu frunzele de piersic, ce poți trata și cum.

Piersicul, minunatul pom fructifer ce dă fructe hidratante și benefice pentru păr și pielea, este originar din China și a fost adus în Europa în Evul Mediu. Deși era considerat în trecut otrăvitor, căci sâmburii de piersic au în compoziție acid cianhidric, piersicile au fost mereu adorate.

De la flori, la fruct și frunze, acest pom cu roade dulci are o multitudine de caracteristici terapeutice. Iată ce poți face cu frunzele de piersic, ce poți trata și cum.
Ce poți face cu frunzele de piersic – frunzele de piersic, bogate în vitamine și minerale

Atât frunzele, cât și florile și fructele de piersic conțin vitamine și minerale demne de luat în seamă, precum calciu, cupru, iod, kaliu, potasiu, mangan, magneziu, zinc, celuloză, sulf, vitaminele din complexul B, vitaminele A și E. De asemenea se găsesc și ulei volatil, aldehide, acid valeric și multe altele.

Cine a avut posibilitatea de a sta la țară, știe că frunzele de piersic erau folosite în vechime în cazurile de arsuri și opăreli, din care se putea murea. Cataplasmele din frunze de piersic se fac în cazurile de arsuri, chiar și în cazuri mai grave. Se spune că tratamentul pentru arsuri cu frunze de piersic înlătură posibilitatea ca cicatricile să se mai vadă după vindecare.
Ce poți face cu frunzele de piersic – vindecă rănile vechi și arsurile

Cataplasmele cu frunze de piersic au fost folosite cu succes și în cazurile de cancer de piele. De altfel, dacă sunt pisate și stoarse bine, frunzele de piersic se pot pune direct pe rănile mai vechi, pentru a le vindeca și a dispărea cicatricea.

Un alt beneficiu al cataplasmelor cu frunze de piersic este și acela pentru tratarea aftelor, erizipelului și mâncărimilor de piele. Ceaiul din frunze uscate de piersic este excelent în cazl constipației, gutei și nefritelor.

Spălăturile locale sau băile de șezut cu infuzie de frunze de piersic sunt eficiente în cazul hemoroizilor. Iar în cazurile de cancer de col uterin se fac spălături vaginale cu ceai de frunze de piersic cât mai des.
Ce poți face cu frunzele de piersic – tratează reumatismul și viermii intestinali

În medicina tradițională, frunzele de piersic se amestecau cu coaja de gorun pentru obținerea băilor, care tratau reumatismul la mâini și picioare. Frunzele de piersic pisate se punea și pe rănile vacilor, în trecut, atunci când aveau viermi.

Decoctul de frunze de piersic are acțiune antispastică, dă rezultate bune împotriva viermilor intestinali, fiind un bun purgativ. Ceaiul se mai folosește, în tradiția populară, pentru îndepărtarea durerilor de piept. Ceaiul se prepară din 2 lingurițe de frunze uscate fierte 5 minute în 250 de ml de apă. Se beau 2-3 căni pe zi.
Continue reading

Brusturele, cunoscut şi sub denumirea de captalan, lipan sau podval-mare, conţine uleiuri eterice, substanţe amare, săruri minerale şi vitamine din complexul B, fiind o plantă extrem de sănătoasă.
Specialiştii în fitoterapie afirmă că această plantă are proprietăţi detoxifiante, antioxidante şi antibacteriene, fiind utilă în prevenirea şi tratarea unor boli care de care mai variate, de la diabet, tulburări hepatobiliare şi boli reumatice, până la probleme de natură dermatocosmetică.

Combate diabetul

Datorită conţinutului de substanţe active care reglează nivelul glicemiei din sânge, ceaiul din rădăcină de brusture este un adjuvant recomandat în lupta contra diabetului. O astfeld e curtă prevede consumul a trei - patru căni de ceai, câte 15 zile pe lună.

Stimulează activitatea ficatului şi a bilei

Brusturele apără organismul de efectele unor substanţe nocive, precum tutunul şi alcoolul, şi stimulează funcţia hepată-biliară.

Detoxifiază organismul

Datorită substanţelor active conţinute, cum sunt sărurile de potasiu, vitaminele din complexul B, uleiurile volatile şi tannina, brusturele este unul dintre cele mai eficiente leacuri în detoxifierea organismului.

Reduce nivelul glicemiei

Cercetările au dovedit că prin consumul ceaiului din rădăcină de brusture nivelul zahărului din sânge se reduce simţitor. De aceea, fitoterapeuţii recomandă terapia cu un astfel de ceai mai ales bolnavilor de diabet.

Tratează acneea

Brusturele este una dintre plantele cu cel mai puternic efect antimicrobian, datorită conţinutului de arctiozidă, o substanţă al cărei efect în organism este comparabil cu al penicilinei. Astfel, ajută la tratarea celor mai frecvente infecţii ale pielii, cum ar fi acneea, furunculoza sau cuperoza.

Combate afecţiunile prostatei

Un alt beneficiu al ceaiului de brusture este cel de a ameliora afecţiunile prostatei. Un studiu a demonstrat că acest ceai a dat rezultate excelente atât la persoanele în vârstă, cât şi la tineri.

Opreşte căderea părului

Brusturele, care s-a dovedit a fi un excelent tonic capilar, este folosită în tratamentul contra alopeciei, întrucât preparatele pe bază de brusture încetinesc sau chiar opresc căderea părului.

Alungă reumatismul

Compreselor cu decoct din rădăcină de brusture au capacitatea de a atrenua şi chiar alunga durerile cauzate de reumatism, de luxaţii şi de entorse.
Continue reading

Hreanul, cunoscut și sub numele de usturoi, rădăcină-sălbatică, tormac, este o plantă legumicolă perenă cu tulpina subterană cilindrică, groasă, albă, cu frunzele mari și cu flori albe. Se presupune că hreanul este originar din sud-estul Europei și din vestul Asiei, însă în prezent este popular în toată lumea.
Hreanul se poate folosi în stare crudă, proaspăt, ras, pentru a da gust mâncărurilor, fiind apreciat pentru aroma specială şi pentru gustul picant, dar şi sub formă de tinctură, energizant, sirop sau vin tonic, ca medicament natural.

Tratează afecţiunile cardiovasculare

Anumite substanţe pe care le conţine hreanul au efecte benefice asupra circulaţiei sângelui în zonele periferice. Astfel, consumul de hrean normalizează tensiunea arterială şi previne riscul formării de cheagurilor de sânge. Totodată, substanţele sulfurate din hrean îmbunătăţesc elasticitatea vaselor de sânge cerebrale şi coronariene, reducând astfel riscul apariţiei unui infarct sau accident vascular cerebral.

Alungă tusea

Hreanul are şi calitatea de a descongestiona aparatul respirator, fiind astfel recomandat în tratamentul astmului. În crizele de tuse se înghite câte o linguriţă dintr-o compoziţie formată din hrean ras amestecat cu zahăr şi lăsat o jumătate de zi într-un loc călduros. Cura nu trebuie să dureze mai mult de o lună, deoarece în cantităţi mari hreanul este iritant.

Alungă gripa

Hreanul este planta recomandată împotriva răcelii şi gripei. Încă de la primele simptome încearcă să consumi hrean în salate, lângă o friptură sau chiar proaspăt, iar senzaţia de nas înfundat va dispărea ca prin minune. Hreanul este un leac foarte bun şi în cazurile de dureri de cap, fiind un adevărat analgezic. În acest caz poţi opta pentru comprese cu hrean aplicate pe frunte.

Tratează reumatismul

Ca tratament intern, hreanul este recomandat şi persoanelor care suferă de reumatism sau gută. Într-o cană cu lapte cald se adaugă una sau două linguriţe de hrean ras foarte fin. Acest preparat se bea pe stomacul gol, o dată sau de două ori pe zi. Tratamentul trebuie să dureze aproximativ trei săptămâni.

Stimulează apetitul

Hreanul este de neînlocuit în alimentaţie atunci când nu ai poftă de mâncare. În acest caz, substanţa care dă gustul picant al hreanului creşte secreţia de suc gastric şi redă pofta de mâncare persoanelor anemice sau anorexice. Pentru un efect deosebit trebuie consumat hrean ras amestecat cu puţină miere. Se ia câte o linguriţă, de trei ori pe zi, cu 15 minute înainte de masă.

Îmbunătăţeşte memoria

În compoziţia hreanului se găsesc din belşug vitamine din complexul B, necesare pentru funcţionarea sistemului nervos şi pentru îmbunătăţirea memoriei. Hreanul are şi acţiune tonifiantă şi de scădere a colesterolului, dar este foarte bun şi pentru menţinerea sănătăţii pielii şi a părului.
Continue reading

Se presupune că planta este nativă din Peninsula Iberică, de unde s-a extins în bazinul mediteranean, apoi în spațiul balcanic și, mai departe, în restul Europei. În unele părți ale lumii este cultivată pentru rădăcina sa, folosită ca legumă.
Cu toate că este foarte probabil ca scorzonera să fi fost de multă vreme folosită de către europeni și orientali, prima menționare a acestei plante ca legumă datează din anul 1575 și îi aparține lui Leonhard Rudolf, care a remarcat prezența acestor ”rădăcini negre” prin piețele din Alep, în Siria.
Scorzonera a început să fie cultivată ca legumă la sfârşitul secolului al XVI-lea, începutul secolulul al XVII-lea. Se pare că primii cultivatori de scorzonerei au fost italienii și francezii, existând date care confirmă că pe teritoriul acestor țări existau plantații de ”barba-caprei”.
Scorzonera crește cel mai bine pe pășunile uscate, prin desișuri, pe soluri stâncoase sau argiloase. Este răspândită pe tot cuprinsul Europei Centrale și de Sud, exceptând Sicilia și Grecia. De asemenea, nu este de găsit nici în Africa de Nord-Vest sau Asia de Sud-Est.
Cei mai mari cultivatori de scorzonera rămân în continuare Belgia, Polonia, Franța și Germania.

Scorzonera este o rădăcinoasă deosebit de nutritivă, ea conținând: fibre, proteine, grăsimi, asparagină, colină, fructoză, potasiu, fosfor, fier, sodiu, mangan, cupru, zinc, vitaminele A, B1, E, C şi inulină.

Beneficii ale scorzonerei:
  1. întărește sistemul imunitar.
  2. scade nivelul de colesterol din sânge.
  3. reduce riscul de accident vascular.
  4. ajută la dezvoltarea armonioasă a văzului și a memoriei.
  5. calmează tusea.
  6. stimulează sudoraţia.
  7. tratează reumatismul.
  8. favorizează dezvoltarea bacteriilor benefice intestinului.
  9. contribuie la sănătatea intestinelor şi a sistemului imunitar în general.
  10. reduce riscul de hipertensiune.
  11. reglează nivelul de zahăr din sânge.
  12. reduce perioadele de convalescentă dificile.
  13. tratează bolile tubului digestiv.
Continue reading