“Roiniţa (Melissa officinalis), numită şi mătăciune sau melisă, face parte din familia Laminaceae şi este considerată planta calmantă. A fost folosită încă din Evul Mediu pentru a reduce stresul si anxietatea, pentru a promova somnul, pentru a îmbunătăţi pofta de mâncare şi pentru a uşura durerea şi disconfortul de la indigestie (inclusiv gaze şi balonare)”, explică, pentru Adevărul, Elena Badea, fitoterapeut. De la roiniţă se folosesc frunzele şi inflorescentele recoltate în lunile iunie-septembrie şi uscate, imediat după recoltare, în locuri ferite de soare.
Benefică pentru numeroase afecţiuni
Planta are proprietăţi antiseptice, antiinflamatoare, antispastic, antipiretic, digestiv, sedativ, aperitiv. Roiniţa are efecte benefice atunci când vine vorba de oboseală intelectuală, insomnii, migrene şi tahicardie. Combate astenia şi reglează activitatea sistemului nervos. Este indicată în disfuncţii gastrointestinale precum flatulenţă, crampe şi greaţă, mai ales când acestea sunt agravate de stres şi tensiune, în colita de fermentaţie, iar virtuţile sale excelente nu se opresc aici.
Se foloseşte în uz intern, în caz de nervozitate, digestie dificilă, lipsa a poftei de mâncare, anxietate şi depresie. Pare a reduce nivelul colesterolului şi a favoriza secreţia biliară. Roiniţa este şi un excelent remediu pe termen lung contra Alzheimerului (reduce starea de agitaţie şi îmbunătăţeşte memoria), contra tulburărilor de memorie post-traumatice, precum şi contra tulburărilor de memorie produse de problemele vasculare cerebrale. În toate aceste afecţiuni, se administrează câte o linguriţă de tinctură diluată într-un pahar de apă, în doză unică, atunci când este nevoie”, precizează cunoscutul fitoterapeut.
Benefică în bolile de inimă Medicii greci şi romani din antichitate spuneau ca roiniţa este o planta excelentă pentru bolile de inimă. Studiile contemporane, făcute pe grupuri de persoane cu afecţiuni cardiace, anterior şi ulterior tratamentului cu roiniţă au arătat că planta poate îmbunatăţi considerabil starea acestora. Bună împotriva înţepăturilor de insectă, dar şi în caz de Herpex Roiniţa se foloseşte, de asemenea pentru uz extern, mai ales sub formă de frecţii cu ulei de roiniţă, în caz de dureri reumatice şi nevralgii, inclusiv dureri de cap. “Este utilă sub formă de cataplasmă în caz de herpex simplex, uşurându-le atacul şi reducând posibilitatea de recidivă, iar frunzele strivite pot fi de folos dacă te înţeapă insectele; dacă adaugi infuzia de frunze în apă de baie, obţii o baie relaxantă care poate degresa şi tenul. Interesant este că esenţa pură de roiniţă este considerată stupefiant, iar în cantitate mică provoacă toropeală şi încetinirea bătăilor inimii”, mai spune fitoterapeutul Elena Badea.
Roiniţa, folosită cu succes şi în bucătărie Datorita parfumului lor plăcut de lămâie, frunzele proaspete sunt folosite în salate, supe, omlete, mâncăruri de carne şi peşte, îmbogăţind gustul acestora.
Precauţii şi contraindicaţii Fototerapeutul recomandă evitarea roiniţei dacă utilizaţi sedative şi calmante de sinteză. Această plantă nu se va administra, mai ales pe termen lung şi în doze medii sau mari, în cazul pacienţilor care suferă de hipotiroidie.
