Premonitiile sunt reale, experiment socant
In 1966, doctorul J.C. Barker, un psihiatru englez din Shrewsbury, s-a hotarat sa descopere daca dezastrele la scara mare atrageau un numar disproportionat de mare de premonitii.Luandu-si ca obiect de studiu tragedia de la mina de carbuni din Abertan, care in ziua de 21 octombrie a acelui an costase o suta patruzeci si patru de vieti omenesti, Barker a apelat, prin intermediul unui articol stiintific in ziarul londonez Evening Standard, la cei care avusesera presimtiri, rugandu-i sa-l contacteze.
Au fost primite peste o suta de scrisori, din care treizeci si cinci au fost socotite demne de incredere, prin faptul ca aceia care avusesera o previziune le povestisera altora despre visurile lor, anterior intamplarii efective. Visurile pareau diferite ca stil – o femeie vazuse aproximativ o suta de cai negri tragand in josul dealului furgoane mortuare; altii vorbeau despre o senzatie de sufocare si o ceata neagra ce le aparuse inaintea ochilor; unii auzisera tipetele unor copii ce se bateau… totusi, in esenta, toate spuneau aceeasi poveste.
Analizand datele, doctorul Barker a ajuns sa creada ca, intr-o zi, premonitiile ar putea fi utilizate pentru a atrage atentia asupra unor dezastre iminente si ar oferi o metoda practica de evitare a acestora.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu