Lista cu cele mai bizare biblioteci ale lumii

Lista cu cele mai bizare biblioteci ale lumii

Bibliotecile captivează imaginația. Aceste depozite de cunoștințe conțin nenumărate secrete și mistere. Din păcate, multe dintre aceste  adevărate comori ale înțelepciunii s-au pierdut de-a lungul secolelor. Cele care au rămas sunt păzite strict, astfel încât nimeni nu poate intra în ele. Nu uitaţi că cunoaşterea înseamnă putere.

Desigur că cea mai celebră bibliotecă secretă a lumii este Biblioteca Vaticanului. Se spune că aici nimeni nu are acces la documentele secrete, poate cu excepţia papei, a unui cardinal şi a vreo 2-3 înalţi funcţionari ai Vaticanului.

Dar, să revenim… Iată în continuare o listă cu cele mai celebre biblioteci secrete ale lumii…

1) Biblioteca Vaticanului

“Archivum Secretum” este una dintre cele mai misterioase biblioteci ale lumii. Fondate în 1612, arhivele au fost închise pentru public până în 1881. Papa Leon al XIII-lea a permis accesul la o parte din colecţie doar pentru oamenii de știință catolici.

De atunci, restricția a mai fost puţin ridicată. Accesul jurnaliștilor, studenților și istoricilor amatori este strict interzis. Doar oamenii de știință acreditați care îndeplinesc cerințele stricte ale Vaticanului pot intra. Chiar și atunci, ei pot solicita doar trei documente pe zi.

În 2012, Vaticanul a permis publicarea a 100 de articole din arhivele secrete. Documentele eliberate sunt bula papală a lui Leo X pentru excomunicarea lui Martin Luther, transcrieri din studiile Cavalerilor Templieri, o petiție de la fețe bisericești pentru anularea căsătoriei lui Henry al VIII-lea, etc.2) Biblioteca pierdută a lui Ivan cel Groaznic

Una dintre cele mai legendare biblioteci pierdute a aparținut ţarului rus Ivan IV Vasilievici (cunoscut și sub numele de Ivan cel Groaznic). În 1472, bunicul lui Ivan, Ivan III, un colector avid de cărţi, s-a căsătorit cu Sophia Paleolog, nepoata ultimului împărat bizantin. Atunci când ea s-a mutat la Moscova, femeia a adus şi propria colecție de cărţi, despre care se zvonea că avea cea mai mare parte a Bibliotecii Constantinopolului, precum și manuscrise din Biblioteca din Alexandria.

Ivan cel Groaznic a adăugat şi alte cărţi la bibliotecă, pe tot parcursul vieții sale. Colecția sa conținea opere antice și contemporane în limbile rusă, greacă, latină, ebraică, egipteană și chineză. Ivan a stocat colecția sa de cărţi în subsolul Kremlinului. După moartea lui Ivan cel Groaznic, colecţia sa a dispărut. Unii susțin că ea a fost distrusă într-un incendiu; alții insistă că ea încă mai există.

3) Manuscrisele dispărute de la Mănăstirea Mont Sainte-Odile

Mănăstirea alsaciană Mănăstirea Mont Sainte-Odile găzduiește pasaje secrete și cărți misterioase care dispar. În anul 2000, oamenii au început să observe că unele dintre manuscrise antice ale abaţiei au început să dispară.

Uneori doar o carte lipsea, alteori, o mulţime. Încuietorile s-au schimbat de trei ori, iar ferestrele au fost sigilate. Dar, furturile au continuat. Unii au început să bănuiască că exista o intrare secretă la mănăstire. Timp de 2 ani a fost căutată intrarea secretă, dar niciun rezultat. Până când un jandarm se rezemă într-o zi pe un raft de cărți, care a deschis o scândură și a dezvăluit astfel o cameră ascunsă.

Oficialii au instalat o cameră video și au stat la pândă. În acea noapte, a fost prins în flagrant fostul profesor Stanislas Gosse. Acesta şi-a dat seama de locația secretă după ce-a citit un articol de revistă, care făcea aluzie la o cameră ascunsă în care membrii abației de rang superior îi spiona pe cei mai tineri. Poliția a recuperat toate cele 1.100 de cărți care lipseau şi care datau din secolul al 15-lea

4) Biblioteca pierdută de la Herculanaem

În 1752, arheologii au descoperit cea mai veche bibliotecă romană cunoscută, în timpul săpăturilor din orașul antic Herculaneum. În anul 79 d.Hr., Muntele Vezuviu a erupt, distrugând Herculaneum. Situl a fost păstrat sub un strat gros de cenușă vulcanică.

Vila Papyri era o reședință privată care conținea 1.800 de suluri de papirus. Papirusurile au fost carbonizate în timpul erupţiei; acest lucru a păstrat documentele, dar, de asemenea, le-a făcut aproape imposibil de citit.

Recent, cercetătorii s-au folosit de metode moderne de cercetare a papirusilor carbonizate, ca fotografia digitală, microscopia şi razele X. Rezultatele au rămas însă nesatisfăcătoare.

5) Biblioteca ocultă a lui Himmler

Cercetătorii au descoperit, recent, 13.000 de cărți oculte și de vrăjitorie ce au aparținut odată șefului SS, Heinrich Himmler. Colecția a fost descoperită în Biblioteca Națională a Republicii Cehe din Praga.

Depozitul care adăpostea colecția lui Himmler nu a mai fost accesat din anii 1950. Cele mai multe dintre cărți au fost colectate în timpul celui de-al doilea război mondial, când naziștii umblau pentru a aduna cărţi supranaturale. Unele dintre cărţi sunt extrem de rare.

Între 1935 şi 1944, naziștii au colectat diverse lucrări oculte si le-au pus într-o anumită secțiune numită “H”, care deriva din prima literă a cuvântul german pentru “vrăjitor” – “Hexe”.

Himmler era obsedat de ocultism și credea că puterea vechilor vrăjitori le-ar permite naziștilor să conducă lumea.

6) Biblioteca pierdută a lui Celsus

Biblioteca lui Celsus este una dintre cele mai misterioase biblioteci ale lumii antice. Comandată de Tiberius Julius Aquila, în onoarea tatălui său, în 114 d.Hr., templul cunoașterii este construit în Efes, Turcia.

Colecţia includea 12.000 de suluri, făcând-o astfel cea de-a treia bibliotecă din Antichitatea clasică. Cu toate acestea, niciuna dintre lucrări nu au supraviețuit distrugerii bibliotecii în anul 262 d.Hr. Unii pretind că goții au ars sanctuarul de învățare. Alții susțin că biblioteca a fost distrusă din cauza unui cutremur.


7) Biblioteca din Alexandria

Cândva cea mai mare bibliotecă din lume – conţinând lucrări ale celor mai mari gânditori şi scriitori ai Antichităţii, printre care Homer, Platon, Socrate şi mulţi alţii -, Biblioteca din Alexandria a fost aparent distrusă de un incendiu uriaş, în urmă cu 2 000 de ani, iar lucrările pe care le adăpostea s-au pierdut.

S-a vehiculat ideea că, la un moment dat, numărul de documente ajunsese la o jumătate de milion, deşi nu este clar dacă cifra se referă la cărţi sau la papirusuri. Totuşi, dat fiind faptul că era nevoie de multe papirusuri pentru a alcătui o carte, este mai probabil că se făcea referire la numărul de papirusuri. Totuşi, unii învăţaţi consideră că până şi 500 000 de papirusuri reprezintă un număr prea mare, deoarece construcţia unei clădiri care să aibă atâta spaţiu de depozitare ar necesita o muncă uriaşă – chiar dacă nu ar fi ceva imposibil.