Coanda si inventiile sale cu ozn-uri

Coanda si inventiile sale cu ozn-uri

Oficial, OZN-ul lui Coandă, a cărui primă schiță a fost realizată în anul 1930, nu a zburat niciodată în afara laboratorului. Sunt și voci care susțin că, SUA au valorificat, în secret, invenția omului de știință.

Macheta aerodinei lenticulare, cum a fost botezată de Coandă versiunea sa asupra farfuriei zburătoare poate fi studiată de oricine.
Din păcate, prea puțini știu de existența unei asemenea bijuterii cu valoare inestimabilă pentru patrimoniul științific romanesc. Ca și alte machete și brevete din patrimoniul pe care Coandă și familia sa l-au lăsat în România, sunt expuse la Muzeul Nicolae Leonida.

Coandă a conceput aerodina lenticulară din dorința de a realiza un aparat de zbor sigur și ieftin, fără ca piesele să se poată desprinde. Astfel, și-a imaginat un sistem de propulsie bazat pe efectul care îi poartă numele, fenomen pe care l-a întâlnit prima dată în 1910, atunci când lucra la realizarea primului avion cu reacție din istorie.



În anul 1932, primul prototip de aerodină lenticulară a zburat experimental la Paris. Cuplat la reţeaua de gaze, aparatul s-a ridicat până la tavanul laboratorului și a stat acolo până s-a întrerupt alimentarea.

Ulterior, timp de două decenii și jumătate, au mai avut loc experimente, însă, din cauza dezinteresului finanțatorilor, acestea nu au putut evolua pe măsura așteptărilor. În anul 1956, Coandă a prezentat public două brevete de aerodine lenticulare fără piese mecanice în mișcare, propulsate pe verticală de puterea aburului și având la bază ejectoare care funcționau tot pe principiul reacției.

La începutul anilor 60, brevetele lui Coandă au fost contractate de forțele aeriene ale SUA, fiind dezvoltate două proiecte de aerodine pilotate de echipaj uman.

Farfuriile aveau diametru de 5 metri, cântăreau o tonă și aveau un debit de aer de 500 kg/s. Aparatele au zburat, dar, oficial, proiectul a fost declarat neviabil.

În anul 1970, tot în colaborare cu SUA, Coandă a realizat un sistem de patru aerodine care susțin un fuzelaj. Forțele pe care le generează farfuriile se întâlnesc într-un punct situat la peste 10 metri deasupra corpului aeronavei, asigurându-se astfel și stabilitatea. Oficial, acest aparat nu s-a ridicat de la sol.

 Astăzi, conceptele lui Coandă, sunt studiate de către un grup de cercetători care au reușit lansarea în spațiul extra-atmosferic a primei rachete 100% românești, Helen 2.