Cel mai mare furt din istoria României
este considerat jaful de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea
Proprietăţilor. Prejudiciul oficial din dosarele ANRP s-ar ridica la 700
de milioane de euro. Paguba ar putea fi însă mult mai mare. Alte
despăgubiri făcute de ANRP, susceptibile de fraudă, ar putea ridica
prejudiciul adus statului la peste un miliard de euro, mai exact la
jumătate din suma primită de Ministerul Educaţiei pentru anul 2016.
Procurorii anticorupţie au instrumentat
patru mari dosare privind fraude comise în legătură cu despăgubiri
acordate de ANRP. Instituţia care trebuia să repare nedreptăţile
regimului comunist a devenit în repetate rânduri un simplu „bancomat”
pentru îmbogăţirea frauduloasă a unor personaje dubioase. Asta pentru
că, spun procurorii, a fost parazitată de un grup de „băieţi deştepţi”.
Ei cumpărau pe nimic drepturile
litigioase ale proprietarilor care şi-au pierdut răbdarea să mai
aştepte. Într-un top al celor mai mari despăgubiri întocmit de ANRP,
şase din primii zece beneficiari sunt intermediari. Deloc surprinzător,
pentru aceştia, procedura despăgubirii era foarte scurtă. Reţeaua
comercianţilor de drepturi litigioase a fost scoasă la lumină de
anchetele penale care au mai dezvăluit în plus şi că mulţi dintre
cumpărătorii drepturilor litigioase nu s-au mulţumit să-i înşele doar pe
cei care le-au vândut pe nimic aceste drepturi, ţinta principală a
fraudelor fiind chiar ANRP.
Prin complicitatea funcţionarilor
statului, proprietăţile pentru care s-au cerut despăgubiri au fost
supraevaluate chiar şi de sute de ori. Aşa s-a ajuns ca prejudiciile
totale calculate în dosarele cunoscute drept ANRP 1, ANRP 2, ANRP 3 şi
ANRP 4, dar şi în alte cazuri, să depăşească 700 de milioane de euro.
Dosare mai mici
Înainte de aceste mari dosare de fraudă
la ANRP, procurorii DNA au instrumentat altele cu prejudicii mai mici.
Primul a fost cel în care a fost acuzat de corupţie chiat
vicepreşedintele ANRP, Remus Baciu. De altfel, acesta a şi fost
condamnat la cinci ani de închisoare, pentru o mită de 270.000 de euro.
Banii i-a primit pentru a-i ajuta pe intermediarii drepturilor
litigioase. Aceştia ar fi urmat să primească drepturile cu prioritate.
Într-un alt dosar, finalizat în 2014,
DNA i-a trimis în judecată pe Cătălin Dumitru, fost vicepreşedinte ANRP,
şi fiul acestuia, Alexandru Cătălin Dumitru, pentru luare de mită şi
spălare de bani. Dumitru a facilitat o despăgubire ilegală, al cărei
prejudiciu pentru stat a fost calculat la un milion de euro.
Despăgubiri frauduloase pe filiera Dorin Cocoş
Primul mare dosar de la ANRP a fost
deschis în octombrie 2014. Atunci, DNA a demarat o anchetă privind
reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren agricol din
zona parcului bucureştean Plumbuita, dosar care avea să fie cunoscut
drept ANRP 1. Personajul principal al anchetei a fost Alina Bica, fost
procuror şef al DIICOT.
Dosarul a fost trimis în instanţă în
decembrie 2014, Alina Bica fiind acuzată de abuz în serviciu cu
consecinţe deosebit de grave, faptă săvârşită ca secretar de stat şi
reprezentanta Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru
Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru
Restituirea Proprietăţilor.
În 2011, Bica i-ar fi aprobat lui
Gheorghe Stelian o despăgubire de 85 de milioane de euro despre care
procurorii spun că este ilegală. Astfel, valoarea unui teren de 13
hectare a fost stabilită la 377.282.300 lei, cu 263.327.559 lei mai mult
decât valora în realitate.
În acelaşi dosar mai sunt judecate şi
alte persoane care erau în componenţa comisiei de aprobare a
despăgubirilor: Crinuţa Dumitrean, Dragoş Bogdan, Lăcrămioara Alexandru,
Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu şi Remus Baciu.
Intermediarul Cocoş, a recunoscut faptele
Dosarul ANRP 2 a fost trimis de DNA în
instanţă pe data de 26 februarie 2015. În acest dosar, Dorin Cocoş este
acuzat de trafic de influenţă (două fapte) şi dare de mită, iar fiul
acestuia, Alin Cocoş, de complicitate la trafic de influenţă şi
complicitate la dare de mită.
Au mai fost deferiţi justiţiei
evaluatorul Emil Nuţiu, Stelian Gheorghe – beneficiarul despăgubirii
frauduloase pentru terenul din Plumbuita şi Ionuţ Florentin Mihăilescu,
fost consilier al Alinei Bica la DIICOT.
Despăgubirea a fost intermediată de
Dorin Cocoş. Potrivit DNA, la 14 iunie 2014, Alina Bica a primit de la
Cocoş, prin intermediul fostului său consilier Ionuţ Mihăilescu şi în
cote părţi egale cu acesta, un teren în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi
în Snagov, judeţul Ilfov.
În septembrie 2015, omul de afaceri
Dorin Cocoş a solicitat magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie să fie judecat mai repede prin procedura simplificată, după ce a
recunoscut toate acuzaţiile care i se aduc în dosarul ANRP.
Despăgubirile pentru moşia Brătienilor
O altă gaură la buget ar fi fost făcut
de despăgubirea acordată pentru moşia Brătienilor, din Argeş. În 2008,
descendenţii familiei Brătianu au revendicat 90 de hectare de teren în
comuna Ştefăneşti. Terenul era ocupat de alte persoane, iar moştenitorii
au vândut drepturile litigioase omului de afaceri Valentin Vişoiu. În
afacere ar fi intrat şi ginerele fostului preşedinte Traian Băsescu,
Radu Pricop. Cumpărătorii de drepturi au cerut de la ANRP 10 milione de
euro, dar au fost refuzaţi, evaluarea fiind considerată umflată. În urma
procesului care a urmat, ANRP a fost obligată să acorde despăgubirea.
Afacerea a căpătat iz penal după ce s-a
aflat că una dintre moştenitoarele familiei Brătianu fusese declarată
decedată, deşi trăia. În 2013, procurorul general al României s-a
autosesizat cu privire la modul în care Valentin Vişoiu, Radu Pricop şi
alte trei persoane au primit despăgubiri.
Pentru aprobarea acestei despăgubiri,
fostul şef al Ageniei Naţionale de Integritate şi fost membru în Comisia
Centrală a ANRP, Horia Georgescu, a fost arestat preventiv.
Afaceristul Horia Simu şi dosarul ANRP 3
Dosarul în care este cercetat omul de
afaceri Horia Simu este al treilea mare dosar care vizează despăgubiri
supraevaluate acordate cu generozitate de stat unor persoane
privilegiate. În 2008, omul de afaceri Horia Simu a reuşit să obţină 128
de milioane de euro despăgubiri de la stat pentru un teren care nu
putea fi retrocedat în natură. A dat lovitura, pentru că anterior
cumpărase drepturile litigioase cu 1,5 milioane de euro.
Cazul a trimis în judecată în august
2015. Mai multe persoane au fost deferite justiţiei în acest dosar.
Potrivit procurorilor, Horia Georgescu (fostul preşedinte al ANI),
Ingrid Zaarour, Remus Iuoraş, deputatul Cătălin Nicolescu, Zaharia
Lefter Constantin, fostul deputat Marko Attila Gabor şi Ionela
Nicolescu, în calitate de membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despăgubirilor, deşi aveau atribuţia exclusivă de a analiza şi stabili
cuantumul final al despăgubirilor pe baza unui raport de evaluare care
să folosească, pentru stabilirea valorii de piaţă, tranzacţii de
vânzare-cumpărare efective, au hotărât acordarea despăgubirilor lui
Horia Simu, cesionar de drepturi litigioase, pe baza unui raport de
evaluare bazat exclusiv pe oferte de vânzare publicate online, ceea ce a
condus la supraevaluarea terenului în suprafaţă de 97.509 mp cu aproape
50%.
Deputatul Ioan Oltean, arestat în dosarul ANRP 4
Ultimul dosar care a zguduit şi clasa
politică a fost ANRP4. În acest dosar, DNA a cerut Camerei Deputaţilor
ridicarea imunităţii deputaţilor Cătălin Teodorescu, acuzat de abuz în
serviciu, şi Ioan Oltean, acuzat de trafic de influenţă şi complicitate
la abuz în serviciu, pentru a putea fi arestaţi.
Potrivit DNA, pe data de 17 iunie 2010,
Cătălin Teodorescu, împreună cu alţi membri ai Comisie pentru Stabilirea
Despăgubirilor (Crinuţa Dumitrean — preşedinte, Sergiu Diacomatu, Remus
Baciu, Attila Marko, Rodica Constantinovici şi Lăcrămioara Alexandru),
prin exercitarea abuzivă a atribuţiilor de serviciu, au aprobat raportul
prin care un teren în suprafaţă de aproape 62.000 de metri pătraţi,
situat în municipiul Piteşti, a fost evaluat la aproximativ 109 milioane
lei, sumă acordată drept despăgubire omului de afaceri Mihai Rotaru.
Procurorii susţin că terenul a
fost supraevaluat cu circa 87,3 milioane lei, ceea ce reprezintă
prejudiciu în dauna bugetului de stat şi avantaj patrimonial pentru
Mihai Rotaru.
Potrivit DNA, deputatul Ioan Oltean şi-a
exercitat influenţa asupra şefei ANRP Crinuţa Dumitrean, pentru
urgentarea şi aprobarea despăgubirii în favoarea lui Rotaru. În schimbul
ajutorului acordat, Mihai Rotaru i-a dat lui Ioan Oltean suma de
600.000 euro, în incinta unei biserici din Chitila.
Alte despăgubiri frauduloase: Afacerea Cadrilater
Nu doar samsarii de drepturi litigioase
ar fi păgubit statul român. Curtea de Conturi a descoperit nereguli mari
şi în privinţa despăgubirilor date celor care aveau proprietăţi în
teritoriile româneşti cedate statelor vecine – Cadrilater, Basarabia sau
Bucovina.
Cei care voiau despăgubirile aveau la
dispoziţie şase luni pentru a depune cererile la prefecturile de
domiciliu. Dosarele rezultate erau trimise la Comisia Centrală a ANRP
din Bucureşti, unde primeau o rezoluţie. În doar doi ani, au fost depuse
peste 8.000 cereri.
Raportul Curţiii de Conturi afirmă că
doar în judeţul Constanţa ar fi existat 20 de cazuri în care
despăgubirile ar fi fost ilegale. Unii dintre solicitanţi ar fi cerut
bani de două sau chiar de trei ori pentru aceeaşi proprietate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu