Sinuzita, cunoscută în termeni medicali drept rinosinuzită, reprezintă inflamarea mucoasei unuia sau mai multor sinusuri paranazale şi apariţia unor secreţii purulente.
Poate fi acută ( are o durată de până la 3 săptămâni), subacută (durează între 2 și 12 săptămâni) şi cronică ( simptomele ţin mai mult de 12 săptămâni).
De asemenea, rinosinuzita mai poate fi: bacteriană ( fiind cel mai des cauzată de Streptococul Pneumonie şi Haemophilus Influenzae, fungică ( cel mai des implicate sunt speciile de ciuperci din clasa Aspergillus și Mucor), cât şi virală ( când se produce o minimă inflamare a mucoasei sinusale cauzată de virusuri gripale) şi alergică.
În cazul sinuzitei alergice se formează secreții lichide și transparente la nivelul sinusurilor. Rinosinuzita alergică cronică se poate complica prin apariția polipozei nazo-sinusale.
Când este nevoie de antibiotice
În 80% din cazuri, rinusinuzita este produsă de bacterii, fiind nevoie de tratament cu antibiotic. Acest tratament ar trebui ținut minimum 10 zile și poate ajunge până la 4 săptămâni, în funcție de rezistența bacteriilor.
Rinosinuzita fungică se dezvoltă pe un status imunitar extrem de scăzut, iar tratamentul acesteia este asemănător cu cel al rinosinuzitei bacteriene, numai că în loc de antibiotic se recomandă antifungic/antimicotic.
„În schema de tratament mai pot fi introduse mucoliticele și secretoliticele (medicamente care fludifică secrețiile din sinusuri și le expulzează afară mai repede), antialergicele (pentru a scădea edemul și inflamaţia mucoasei rinosinusale), decongestionantele nazale (dacă nu desfundăm bine nasul nu se pot elimina toate secrețiile din nas și sinusuri) şi spălăturile nazale cu apă de mare, fără de care nu putem să eliminăm așa de ușor secreţiile din sinusuri“, explică medicul Ana-Maria Apostol.
Dacă sinuzita rezistă la tratamentul medicamentos, este nevoie de intervenţie chirurgicală endoscopică, care presupune drenarea secreţiilor purulente din sinusuri.
Dr. Ana-Maria Apostol, medic specialist ORL, Hyperclinica MedLife Griviţa, Bucureşti
Apariția și agravarea rinosinuzitei poate fi dată de anumiți factori, şi anume statusul imunitar precar al pacientului, prezența unei rinite alergice sau astm bronșic, expunerea la noxe, praf, fum de țigară, dar şi factori mecanici (neventilare corespunzătoare a sinusurilor).
Totodată, o deviație de sept nazal majoră și rinita cronică hipertrofică (mărirea în volum a cornetelor nazale inferioare și medii, cu obstrucția majoră a foselor nazale), dar şi infecțiile dentare pot duce la apariția și la agravarea sinuzitei maxilare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu