Nu toti dinozaurii au fost ucisi de meteoritul care a lovit pamantul

Dale Russell, descoperitor de Stenonychosaurus (numit acum Troodon), apoi la Muzeul Naţional de Ştiinţe Naturale din Ottawa, Canada, a postulat că dinozaurii anilor cretacice au fost pe cale de a deveni animale intelectuale, şi-ar fi reuşit dacă dinozaurii nu au suferit extincţie. Stenonychosaurus a avut un degetul mare opozabil, stătea în picioare de aproximativ trei metri şi a avut vederii binoculare.

El crede că Trodonii au fost „prădători secunzi pe mamifere in Cretacic” şi că trebuie să fi fost destul de  mulţi ca ei, deoarece, până la sfârşitul Cretacicului, au existat o mulţime de mamifere, deşi acestea au fost mici. Acesti dinozauri au fost în mod evident apropiati de mamifere, în cazul în care Russell are  dreptate, evolutia ar fi dus la aparitia unor dinozauri inteligenti numiti dino-sauroizi.

Agenţia Spaţială Americană, NASA, i-a cerut lui Dale Russell, paleontologul şef de la Northern California University, să scrie un raport despre cum ar putea arăta viaţa extraterestră. El a creat un model pornind de la dinozaurul Troodon, căruia i-a aplicat schimbările genetice care s-ar fi putut produce în mod natural de-a lungul milioanelor de ani şi a ajuns la o creatură pe care a numit-o dino-sauroid.

Aceasta semăna în mod uimitor cu un reptilian umanoid, fiind chiar identic cu imaginile descrise de oameni care pretind că au văzut extratereştri reptilieni. Cine poate spune dacă acest salt evoluţionist de la dinozaurii clasici la umanoizii reptilieni nu s-a produs într-o altă dimensiune sau pe o altă planetă fizică, poate chiar şi pe pământ, înainte de dispariţia dinozaurilor? Mai mult decât atât, au dispărut oare cu toţii?

Paleontologia modernă (ştiinţa care studiază fosilele) sugerează la ora actuală că nu toţi dinozaurii au fost ucişi de meteoritul care a lovit pământul acum 65 de milioane de ani şi că unii dintre ei ar putea trăi şi astăzi. Există tot mai multe dovezi că păsările actuale ar putea fi urmaşele dinozaurilor. Deşi corpurile marii majorităţi a dinozaurilor au fost distruse, conştiinţa lor trebuie să fi supravieţuit, căci conştiinţa înseamnă energie, iar energia este indestructibilă. Ea nu poate fi anihilată, dar poate fi transmutată într-o altă formă.

Oamenii de ştiinţă au început să realizeze ca dinozaurii nu au fost la fel de lenti la minte ca reptilele, aşa cum au presupus din perioada cretacica. Măsurătorile   fosilelor de dinozauri au demonstrat creşteri constante în coeficientul encefalizare (IQ), de peste milioane de ani. IQ este o măsură relativă a creierului unui animal în greutate în comparaţie cu cea a unui animal dintr-o medie de specii înrudite şi greutatea acelaşi organism. Un IQ de 2,0 înseamnă animalul are un creier de două ori greutatea animalelor similare, cu aceeaşi greutate. Cercetarea a relevat un comportament inteligent, în păsări, după cum ştim acum, cele mai apropiate rude ale dinozaurilor.

Hecht spune că tinde să creada că inteligenţa este un lucru bun care a contribuit la succesul evolutiv al speciei noastre. Deci, ce este bun pentru om ar fi fost bun pentru dinozauri. Cu toate acestea, unii paleontologii cum ar fi biologul american Stephen Jay Gould, care a pus la îndoială selecţia naturală cum ca nu are nici o preferinţă inerenta pentru ceea ce noi numim inteligenţă.

Ar fi de mirare ca se spune ca evolutia nu are nici o preferinta, la toate, deoarece direcţia ei depinde de condiţiile existente la un moment dat, precum şi caracteristicile de animale în sine. Acestea pot schimba de la epoca la epoca. A spus că tendinţa generală este de creştere pentru marimea creierului (legea Marsh) si este inteligenta care are nevoie de creiere mai mari. Mai mult decât atât, specii par să-si fi dezvoltat caracteristici care permit evoluţia rapidă atunci când este nevoie, şi care poate da sens teoriei evolutiei!

Punctul de plecare a lui Russell a fost rapid, 60 kg, două picioare de animal de pradă numit Troodon (Troodon Formosus), care a trait acum aproximativ 75 de milioane de ani în urmă, în Canada. Craniul Troodon a arătat că creierul său, în raport cu dimensiunea corpului său, a fost mare pentru un dinozaur. Russell a calculat că Troodon a avut un IQ, care a fost de aproape sase ori mai mare decât media de dinozauri cunoscute, deşi mic în comparaţie cu oamenii moderni.

El a extrapolat cifrele pentru a arăta că, în cazul în care Troodon-ii ar fi supravieţuit şi-au fi păstrat aceeaşi dimensiune corp, descendenţii săi moderni ar putea avea un volum de 1.100 cm3, creier, comparabilă cu cea a unor oameni moderni. În plus, plasarea de ochii mari a Troodon-ilor a sugerat ca ar avea o viziune binoculară, şi cele două exterioare ale celor trei degete, de asemenea, par a fi opozabile.

Russell a decis că, cu un creier mare evoluţia ar fi remodelat un dinozaur original, şi aceasta ar fi avut o forma umanoida, şi astfel un dino-sauroid. Partea din spate a craniului său s-ar fi extins pentru a găzdui creier extins, în formă de pasăre. Botul ar fi redus, iar dintii ar fi dispărut, lăsând un fel de cioc.

Pentru a sprijini capul greu, Russell înlocuieşte dinozaurul cu gat lung, orizontală, cu un gat scurtă, în poziţie verticală. Aceasta, la rândul său, cere o poziţie verticală, care ar fi făcut plauzibilă utilizarea de unelte şi arme. Aşa cum corpul a devenit drept, el s-a asteptat la coada sa se diminueze până când sa dispăra, aşa cum a făcut-o cu rudele noastre maimutele, dar că acest dino-sauroid va păstra  trăsături reptiliene de piele solzoasa si lipsa de organele genitale externe, şi să fi evoluat in continuare ca specie.