Sfantul Vasile, unul dintre sfintii care au facut minunile cele mai mari, considerat
pazitor de duhuri rele, este serbat in
prima zi din noul an, cand, potrivit traditiei, daca ninge, anul va fi unul imbelsugat, iar daca este senin si geros, oamenii vor fi sanatosi.
Sfantul Vasile cel Mare
a trait intre anii 330 si 379, in vremea imparatului Constantin.
Sfantul Vasile s-a nascut in Cezareea Capadociei, din parinti
credinciosi si instariti, Emilia si Vasile, tatal sau fiind dascal in
cetate.
Iubitor de invatatura si inzestrat pentru carte, Sfantul
Vasile si-a imbogatit cunostintele invatand in scolile din Cezareea,
Bizant si Atena, la cea din urma cunoscandu-l pe Sfantul Grigorie de
Nazians, cu care a legat o stransa prietenie. A fost inaltat la rangul
de arhiepiscop al Cezareei in anul 370, in vremuri grele pentru
biserica. Scrierile sale au pus bazele vietii monahale sistematice,
Sfantul Vasile fiind considerat parintele monahismului oriental. Intre
scrierile sale de mare importanta teologica, la loc de cinste este
"Liturghia Sfantului Vasile cel Mare". Sfantul Vasile este unul dintre
sfintii care au facut minunile cele mai mari. El este primul ierarh care
a intemeiat, pe langa biserici, aziluri si spitale pentru saraci,
leprozerie si un asezamant pentru recuperarea prostituatelor. A murit in
ziua de 1 ianuarie a anului 379, cand inca nu implinise 50 de ani,
intrand in istoria crestina cu numele de Sfantul Vasile cel Mare.
Traditii si obiceiuri de Sfantul Vasile
In traditia romanilor, Anul Nou, intampinat, in noaptea de 31 decembrie
spre 1 ianuarie, se mai numeste Revelion sau seara Sfantului Vasile. Se
spune ca in noaptea de Sfantul Vasile cerul se deschide de trei ori
pentru cate o clipa. De asemenea, se spune ca pe Iisus Hristos il cheama
Vasile: Iisus Hristos s-a nascut de Craciun, iar la o saptamana, de
Sfantul Vasile, a fost botezat in legea cea veche si a primit numele
Vasile. Numele Hristos (crestin) i-a fost pus la varsta de 30 de ani,
cand a fost botezat. In traditia populara se spune ca Sfantul Vasile s-a
rugat de Dumnezeu sa-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintai zi, cea a
Anului Nou. Fericit, Sfantul Vasile a luat un clopotel, i-a legat la
toarta o crenguta de busuioc si s-a suit la Dumnezeu sa-i ureze lucruri
bune. De aceea, de Sfantul Vasile exista obiceiul de a ura. In ziua de
Anul Nou, copiii umbla cu Sorcova din casa in casa, in special pe la
cunoscuti, urandu-le viata lunga, sanatate si prosperitate.
Sorcova era confectionata, la inceput, din una sau mai multe ramurele de
pomi fructiferi (mar, par, visin, prun) sau de trandafir, taiate si
puse in apa la inmugurit si inflorit in ziua de Sfantul Andrei (30
noiembrie) sau de Mos Nicolae (6 decembrie). Apoi, sorcova a inceput sa
fie realizata dintr-o nuia cu ramurele impodobite cu fire colorate de
lana, cu beteala si cu un fir de busuioc in varf. In Bucovina, sorcova
are atasat un colopotel. Sorcova, simbol al vegetatiei de primavara,
este facuta astazi din hartie colorata si flori artificiale. Copiii,
dupa ce isi sorcovesc parinti si rudele apropiate, pornesc, cate
doi-trei, colindatul prin vecini. In timpul uratului, acestia ating
ritmic cu Sorcova usa sau fereastra, daca se colinda afara, sau corpul
gazdelor, daca se colinda inauntru. Dupa terminarea colindatului,
Sorcova se pastreaza peste an, ca un lucru sfant, agatata de peretele de
la rasarit al casei, la icoana sau in alt loc curat al gospodariei.
De asemenea, in prima zi a noului an, se pastreaza in unele zone
obiceiul colindatului cu o capatana de porc, impodobita cu panglici si
margele, traditie denumita "Colindul cu Vasilica" (Siva). Dupa
terminarea colindatului, ceata se strange la o carciuma pentru a chefui.
Apoi, colindatorii se despart, dezgatind capatana si luandu-si fiecare
ce a pus, iar din ea fac un pranz, pentru ca obiceiul sa fie inchis
pentru anul respectiv. Un alt obicei este cel al Dezlegarii Anului.
Grupuri mici sau cete de feciori dezleaga anul si rodul colindand pe
ulite, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca
scop inlaturarea fortelor malefice: seceta, taciunele de grau,
insectele si animalele daunatoare recoltei.
De asemenea,
feciorii dezleaga si cununiile, cu un descantec: "Slobozim caslegiile/
Sa maritam fetele/ Umblati, feciori,/ Sa fie petitori". In traditia
populara se mai spune ca asa cum este musafirul din ziua de Sfantul
Vasile, bogat ori sarac, asa va fi omul tot anul. Tot in ziua de Sfantul
Vasile se zice ca este bine sa bei mult vin, existand credinta ca atat
cat va bea omul in aceasta zi va avea sange in obraz in timpul anului.
Traditia populara spune ca de Anul Nou se innoiesc toate si de aceea
oamenii trebuie ca in prima zi din an sa-si puna un gand bun, ca sa le
mearga bine tot anul: "Atunci sa te pazesti sa nu te superi, sa nu te
sfadesti, sa fii vesel si tot anul asa vei fi".
Pentru ca
familiei sa-i mearga bine tot anul si sa aiba spor, in popor exista
obiceiul ca in ziua de Anul Nou sa se fiarba in oala un cap de porc,
pentru ca asa cum porcul rama numai inainte, tot asa va merge si omul
spre belsug. Tot la Anul Nou, pe nemancate, fiecare om trebuie sa ia in
mana unealta cu care lucreaza in timpul anului si s-o manuiasca de trei
ori, pentru spor la lucru in anul ce vine. Si in ceea ce priveste
vremea, traditia populara are numeroase interpretari. Astfel, conform
traditiilor, cum este ziua de Anul Nou asa va fi tot anul: bun sau rau.
De asemenea, credinta populara spune ca, daca in ziua de Anul Nou e ger
mare si daca pe zapada se vad multe stelute, e semn ca anul ce urmeaza
va fi bun si vor fi multe cununii. De asemenea, daca in ziua de Sfantul
Vasile ninge, anul ce urmeaza va fi unul imbelsugat, iar daca este senin
si geros, oamenii vor fi sanatosi pe parcursul anului. Totodata, se
spune ca, daca noaptea de Anul Nou este "lina si senina", este un semn
ca noul an va fi unul bun.
