Cate milioane de romani muncesc in prezent in strainatate
3,5 milioane de români muncesc în prezent în străinătate, iar, conform
acordurilor europene, vechimea în muncă este recunoscută dacă au avut
contracte legale. Mulţi spun însă că „importul” anilor de muncă este un
proces greoi şi de durată, motiv pentru care unii renunţă la drepturi.
Am stat zile întregi la cozi, cerând şi insistând. Am vrut să revin acasă să am o viaţă liniştită”
Din ianuarie 2007, de când România a devenit membră al UE, se aplică
prevederile legislaţiei europene în domeniul securităţii sociale, astfel
românii care au muncit în spaţiul UE şi care au împlinit vârsta
pensionării pot beneficia de o pensie comunitară, în funcţie de vârsta
standard de pensionare în ţara în care au lucrat. Pentru a beneficia de
aceste drepturi românii trebuie să depună o cerere şi actele doveditoare
la Casa Naţională de Pensii.
Florina a plecat la muncă în Spania în 2002, iar după 10 ani de muncă
a decis să se întoarcă în România. A adus cu ea actele doveditoare
pentru a putea obţine dreptul la pensie.
„Muncesc în Spania din 2002. Primii ani la negru, apoi cu acte,
contract de muncă, asigurare medicală. În 2012, am hotărât să mă întorc
acasă. Aveam 50 de ani, soţul meu decedase cu şapte ani în urmă, iar
copiii erau deja mari, pe picioarele lor. Voiam să trăiesc în linişte în
Romania, mai ales că trecusem prin două intervenţii chirurgicale majore
şi mă alesesem şi cu două hernii la coloană, astm şi artroză generală”,
a declarat Florina pentru MEDIAFAX.
„Am rămas cu un gust amar”
Ajunsă în România, Florina a mers la Casa de Pensii pentru a cere
cartea de muncă a soţului ei, având opţiunea să aleagă propria pensie pe
caz de boală sau pensia de văduvă.
„Am stat zile întregi la cozi, cerând şi insistând. A fost imposibil
să mi se dea cartea de muncă a soţului meu, care se pensionase cu un an
înainte de data decesului. Au fost invocate o grămadă de motive: că în
2005 nu exista arhivarea pe calculator, că s-a schimbat locaţia etc. Ca
să nu mai vorbesc de medicul de la comisia de pensii, care, privindu-mă
suspicios şi ironic, mi-a spus că sunt bună de muncă şi că arăt
sănătoasă.”
I s-a cerut să traducă sute de pagini de acte medicale, analize,
internări, operaţii, deşi femeia spune că avea un document semnat şi
parafat de medical de familie care însuma toate diagnosticele,
tratamentele şi intervenţiile chirurgicale.
„Mi-a fost imposibil să obţin cartea de muncă a soţului şi între timp
am primit din Spania programarea pentru o nouă intervenţie
chirurgicală, aşa că mi-am făcut bagajul şi am plecat înapoi. Am rămas
cu un gust amar”, a mai spus Florina.
Ce obligaţii au Casa de Pensii şi ANOFM
Până la finele anului trecut, conform datelor centralizate de Casa
Naţională de Pensii Publice, peste 90.000 de români beneficiază de
pensii comunitare, 40 la sută dintre aceştia sunt stabiliţi în
străinătate, autorităţile române virând banii în conturile din
străinătate. Cei mai mulţi beneficiari au lucrat legal în Germania,
Ungaria, Italia şi Spania.
Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM),
românii care se întorc în ţară după ce au lucrat în state membre ale
Uniunii Europene beneficiază de „informare şi consiliere, mediere,
formare profesională, consultanţă pentru începerea unei afaceri,
servicii de preconcediere, certificarea competenţelor profesionale
dobândite pe alte căi decât cele formale, precum şi alte măsuri pentru
stimularea ocupării, respectiv completarea veniturilor salariale,
subvenţionarea locurilor de muncă pentru angajatori şi diferite
categorii de persoane.”
ncepând cu anul 2007, ANOFM facilitează libera circulaţie a lucrătorilor
în statele membre ale Uniunii Europene şi în statele care au semnat
Acordul privind Spaţiul Economic European (SEE), precum şi în statele
care au semnat cu România tratate, acorduri sau convenţii.
Perioadele de asigurare, de muncă sau de activitate independentă
realizate de cetăţenii români în afara ţării pot fi totalizate, iar
certificarea perioadelor se face de către agenţiile teritoriale pentru
ocuparea forţei de muncă de care şomerul aparţine. Calcularea
cuantumului prestaţiei de şomaj se realizează luând în considerare
exclusiv salariul sau venitul profesional primit pentru ultima
activitate desfăşurată în România, excepţie făcând doar lucrătorii
frontalieri.