De cati ani ne protejeaza extraterestrii? Prietenii lui Dumnezeu

De cati ani ne protejeaza extraterestrii? Prietenii lui Dumnezeu

În anul 1973, americanii lansau misiunea cosmică Skylab 3. Cei trei astronauți au reușit să facă fotografii ale unui obiect misterios, pe care l-au numit satelitul roșu.

În comunicarea pe care au avut-o cu baza, cei trei descriau obiectul ca fiind unul de dimensiuni foarte mari, strălucitor, de culoare roșie.

Obiectul misterios era cu mult mai strălucitor decât planeta Jupiter și astronauții l-au putut observa preț de câteva ore.


Obiectul nu a putut fi detectat de către specialiștii de pe Pământ. Nu este primul caz de o astfel de apariție. La jumătatea anilor 50, a fost detectat un alt obiect misterios care a fost numit cavalerul negru.

Conform agențiilor spațiale, acest corp transmite semnale radio.

Tesla a fost primul care a interceptat aceste semnale radio, în anul 1899, în Colorado, cu ajutorul unui dispozitiv de înaltă tensiune.

În anul 1960, revista Time a publicat un articol în care se spunea că un satelit negru se deplasează deasupra capetelor noastre.
Americanii au crezut că este vorba despre un satelit rusesc de spionaj. Au realizat că lucrurile nu stau așa, câțiva ani mai târziu.

În anul 1964, americanii au declarat că nu poate fi vorba despre un satelit artificial. La acel moment satelitul se afla în orbita polară retrogradă a Pământului, ori rușii și nici măcar americanii, nu dispuneau de o tehnologie atât de performantă, pentru a lansa un satelit cu o astfel de traiectorie.

NASA și celelalte agenții spațiale au păstrat secretul cu privire la acest obiect misterios și nu au dat explicații cu privire la natura acestuia.

Satelitul transmite mesaje care au fost captate de mai mulți specialiști din lume. Din păcate, mesajele sunt într-un limbaj care nu a putut fi decriptat.

Misteriosul satelit își schimbă altitudinea orbitală în mod frecvent. A fost observat la 600 de kilometri altitudine, dar și la 900 de kilometri

A fost evaluată greutatea acestui obiect misterios și s-a estimat că are peste 15 tone.  Ceea ce a trezit interesul specialiștilor este faptul că are un caracter ciudat, este invizibil observațiilor optice iar orbita sa este una inedită.

Specialiștii îl consideră un adevărat monstru venit din altă lume. Se spune că acest satelit este de 13000 de ani în orbita Pământului.

Specialiștii nu au dat un răspuns cu privire la originea satelitului și la rolul acestuia. Poate că acest obiect numit cavalerul negru are rolul de a ne observa și de a trimite mai departe informațiile.

Continue reading

tensiune

Care este motivul pentru care nu descoperim nicio specie extraterestra?

Care este motivul pentru care nu descoperim nicio specie extraterestra?

Este aproape sigur că în Univers există şi alte planete care oferă condiţii pentru apariţia şi dezvoltarea vieţii, însă ţinând cont de fragilitatea unui ecosistem aflat la început de drum, este probabil ca majoritatea speciilor extraterestre să fi dispărut deja, conform unui nou studiu, transmite Live Science.

Astfel, viaţa poate apărea cu uşurinţă pe planetele ospitaliere din Univers, însă i-ar fi foarte greu să reziste vreme suficient de îndelungată până să ducă la evoluţia unor fiinţe inteligente şi dincolo de aceasta, până când aceste fiinţe inteligente ajung să dispună de capabilităţile necesare conservării speciei, indiferent de soarta planetei pe care au evoluat.

Acest studiu oferă un posibil răspuns la celebrul paradox al lui Fermi ce poate fi rezumat prin întrebarea: „Unde sunt ceilalţi?”. Vârsta Universului este uriaşă iar dacă Pământul nu este un caz izolat de apariţie şi evoluţie a vieţii (şi de ce ar fi?) şi ne gândim câte planete asemănătoare Terrei ar putea exista în multitudinea de sisteme solare din numărul enorm de mare de galaxii din Univers, atunci viaţa extraterestră ar trebui să fie întâlnită destul de des. În aceste condiţii, se întreba fizicianul Enrico Fermi, de ce nu descoperim dovezi ale existenţei acestor civilizaţii extraterestre, fie că este vorba despre navete spaţiale sau măcar de intercepţia unor semnale radio extraterestre?

„Universul este probabil plin de planete ce pot oferi condiţiile necesare apariţiei vieţii, aşa că mulţi oameni de ştiinţă sunt de părere că ar trebui să existe numeroase specii extraterestre, atât inteligente cât şi forme de viaţă animale, vegetale sau bacteriene, (însă) la început viaţa este fragilă şi credem că rareori ajunge să evolueze suficient de rapid pentru a supravieţui”, a susţinut coordonatoarea acestui studiu, Aditya Chopra, de la Australian National University (ANU) din Canberra.

Aditya Chopra şi colegul său, Charley Lineweaver, cercetător tot în cadrul ANU, au subliniat că pe planetele tinere condiţiile de mediu sunt instabile şi că există doar o mică fereastră de timp pentru ca viaţa sa poată apărea. Astfel, în primii aproximativ 500 de milioane de ani ai unei planete telurice, pe care există apă, temperaturile ar fi prea ridicate, iar bombardamentele de meteoriţi ar fi prea frecvente pentru a se putea deschide această fereastră pentru apariţia şi dezvoltarea unui ecosistem. Eventualele forme de viaţă ar putea apărea abia în următorii 500 de milioane de ani, pe măsură ce planeta se răceşte iar frecvenţa impacturilor cu meteoriţi scade.

În această perioadă de timp însă, există pericolul ca planeta să-şi piardă apa lichidă, poate din cauza unui fenomen de efect de seră, aşa cum s-a întâmplat cu planeta Venus, sau poate din cauza scăderii prea drastice a temperaturilor. Astfel, există un risc important ca o planetă care la un moment dat oferea condiţiile necesare apariţiei şi dezvoltării vieţii să devină inospitalieră, aşa cum s-a întâmplat cu planetele din vecinătatea noastră, Venus şi Marte care şi-au pierdut capacitatea de a susţine viaţa la 1 miliard – 1,5 miliarde de ani după formare, cu excepţia cazurilor în care viaţa reuşeşte să evolueze suficient de rapid pentru a rezista şi a stabiliza mediul în care se află.

„Dacă ne gândim la pericolele iminente precum creşterea temperaturilor în urma unor efecte de seră accelerate sau, dimpotrivă, la scăderea bruscă a temperaturilor, la care se adaugă variaţiile chimiei atmosferice sau pericolul meteoriţilor (o planetă nou formată este bombardată o lungă perioadă de timp de meteoriţi, până reuşeşte să-şi cureţe orbita de materia rămasă după propriul proces de formare), atunci rezistenţa unui ecosistem pe o astfel de planetă este ca şi cum ai încerca să călăreşti un taur de rodeo: de cele mai multe ori viaţa pierde această luptă”, se precizează în studiul publicat în ultimul număr al revistei Astrobiology. Astfel, „viaţa ar putea fi o raritate în Univers nu pentru că este greu să apară, ci pentru că habitatele în care apare se menţin cu greu ospitaliere pentru viaţă în primii 1 miliard de ani de la naşterea unei planete”.

Astfel, în cazul în care vom descoperi vreodată fosile ale unor forme de viaţă pe alte planete, cel mai probabil că vor aparţine unor organisme microbiene dispărute şi nu unor specii multicelulare avansate, pentru că astfel de specii au nevoie de miliarde de ani pentru a evolua şi, probabil, de cele mai multe ori nu dispun de acest răgaz evolutiv.

Continue reading

viata