Fata Andei Calugareanu traieste din cersit

Fata Andei Calugareanu traieste din cersit

Ioana Tufaru, fata regretatei artiste Anda Călugăreanu, se descurcă greu cu banii. Soţul acesteia lucrează pe bani puţini şi, pentru că nu au reuşit să scape de problemele financiare pe care le au, au ajuns să trăiască din mila prietenilor şi a artiştilor care i-au cunoscut părinţii.
Cu un ochi plânge, cu altul râde. Vorba i se potriveşte de minune Ioanei Tufaru (39 ani), care a devenit mamă pentru prima dată, în urmă cu un an de zile. Fata Andei Călugăreanu este foarte fericită că şi-a întemeiat o familie şi că are un copil, Luca (de un an şi o lună de zile), care îi umple sufletul, dar totodată ea este şi foarte tristă, că nu are suficienţi bani pentru familia ei.
Din acest motiv, Ioana şi soţul ei, Ionuţ, şi-au creştinat mult mai târziu băieţelul. Noroc că are unde să stea, având în vedere că povestea ei de viaţă l-a impresionat pe Gigi Becali, care i-a cumpărat o garsonieră.

“Mă bucur de băieţelul meu, a început să meargă singur, să aplaude, sunt tare mândră de el. A mai venit şi domnul Becali pe la bloc pe la noi, dar nu am stat de vorbă cu el, pentru că a stat doar 10 minute. Nici nu l-am întrebat de ce nu a dorit să îmi creştineze bebeluşul, consider că garsoniera dată de el face cât 10 botezuri”, a declarat pentru Click! Ioana Tufaru.
Şi pentru că nici soţul ei, Ionuţ, angajat la o firmă de salubrizare nu câştigă foarte mult, Ioana iese din casă împreună cu băieţelul ei la spectacole şi la evenimente, în speranţa că cei care i-au cunoscut părinţii, Anda Călugăreanu şi Dan Tufaru, o vor ajuta în amintirea lor, fiind nişte actori iubiţi pe vremea lui Ceauşescu. Astfel, ea a devenit nelipsită şi de la lansările de album ale artiştilor noştri. A fost recent la Magazinul Muzica, unde şi-au lansat albume noi Corina Chiriac, Silvia Dumitrescu şi Oana Sârbu, unde a fost ajutată financiar de colegii părinţilor săi.

Mai mult, Ioana abia a împlinit 39 de ani, dar nu a avut bani să facă ceva special pentru ziua ei de naştere. “Vine peste tot la evenimente. Artiştii îi mai dau câte un ban de mila ei, dar şi de dragul părinţilor ei”, ne-a spus o cunoştinţă de-a Ioanei. Nici drepturile de autor ale celor care i-au dat viaţă şi nici ajutorul social nu sunt suficiente pentru Ioana.
“Avem un an de când stăm în garsoniera dată de Gigi Becali. Ne este un pic mai bine, dar o ducem foarte greu cu banii. Eu nu lucrez pentru că am grijă de bebeluş, am un ajutor social de 400 de lei, iar Ionuţ (n.r. – tatăl copilului) munceşte la o firmă de salubrizare şi primeşte lunar, cu tot cu bonuri de masă, suma de 1.450 de lei. Ne mai vin bani şi din alocaţia copilului, care este de 200 de lei pe lună. Pentru noi nu cumpărăm nimic, doar pe micuţ îl mai răsfăţăm, el e prinţul nostru. El mănâncă orice, este un mâncăcios”, se destăinuia Ioana în vară pentru Click! Ea a reuşit să-şi boteze băieţelul în septembrie, dar nu i-a tăiat moţul când a împlinit un an, o lună mai târziu.
Emisiunile tv au făcut-o celebră
Ioana Tufaru a devenit cunoscută, nu doar datorită numelui pe care îl poartă, ci şi pentru că a apărut în emisiuni de scandal la tv. Ea a fost adusă în atenţia publicului în 2009, când Cătălin Măruţă s-a angajat să îi găsească loc de muncă Ioanei.

A ajutat-o financiar şi i-a găsit o clinică, unde aceasta a suferit o intervenţie chirurgicală de micşorare a stomacului. Aşa a scăpat de kilogramele acumulate şi cântăreşte 90 kg de la 213 cât avea în urmă cu 7 ani. Totuşi, a pierdut apartamentul în care locuia din cauza unor datorii.

Continue reading

vedete

Iohannis a facut consulat la Miami

Iohannis a facut consulat la Miami

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 7 decembrie a.c., decretul prin care a decis înfiinţarea Consulatului General al României la Miami, Statele Unite ale Americii. Acolo își face președintele vacanțele.
În plus, el a mai semnat două decrete:

Decret privind acreditarea lui Vlad Vasiliu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Confederația Elvețiană, și în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Principatul Liechtenstein, cu reședința la Berna;
Decret privind acreditarea lui Mihail Constantin Coman, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Regatul Arabiei Saudite, și în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Sultanatul Oman, cu reședința la Riad.

Continue reading

vacante

Romania nu foloseste indeajuns resursele financiare europene

Romania nu foloseste indeajuns resursele financiare europene

Conducătorul grupului Bilderberg, Etienne Davignon, despre care se spune că ar conduce lume, a făcut câteva declarații care au ca subiect principal România
Potrivit Lovendal, Ettienne Davignon, cel care a stat mulți ani în fruntea grupului de masoni Bilderberg, a spus câteva lucruri în legătură cu țara noastră și a dezvoltării României.

Potrivit sursei de mai sus, Davignon a declarat că țara noastră se descurcă mai bine decât Statele Unite în ceea ce privește îmbunătățirea situației actuale. De asemenea, acesta ar fi făcut și o declarație în legătură cu resursele din fonduri UE și țara noastră.

Davignon a transmis că România nu folosește îndeajuns de eficient resursele financiare de proveniență europeană.

Fondurile europene nu sunt absorbite decât în mică măsură, iar economia este afectată de acest lucru. Somajul rămâne însă o mare problema a viitorului.

Continue reading

saracie

Cate milioane de romani muncesc in prezent in strainatate

Cate milioane de romani muncesc in prezent in strainatate

3,5 milioane de români muncesc în prezent în străinătate, iar, conform acordurilor europene, vechimea în muncă este recunoscută dacă au avut contracte legale. Mulţi spun însă că „importul” anilor de muncă este un proces greoi şi de durată, motiv pentru care unii renunţă la drepturi.
Am stat zile întregi la cozi, cerând şi insistând. Am vrut să revin acasă să am o viaţă liniştită”
Din ianuarie 2007, de când România a devenit membră al UE, se aplică prevederile legislaţiei europene în domeniul securităţii sociale, astfel românii care au muncit în spaţiul UE şi care au împlinit vârsta pensionării pot beneficia de o pensie comunitară, în funcţie de vârsta standard de pensionare în ţara în care au lucrat. Pentru a beneficia de aceste drepturi românii trebuie să depună o cerere şi actele doveditoare la Casa Naţională de Pensii.
Florina a plecat la muncă în Spania în 2002, iar după 10 ani de muncă a decis să se întoarcă în România. A adus cu ea actele doveditoare pentru a putea obţine dreptul la pensie.
„Muncesc în Spania din 2002. Primii ani la negru, apoi cu acte, contract de muncă, asigurare medicală. În 2012, am hotărât să mă întorc acasă. Aveam 50 de ani, soţul meu decedase cu şapte ani în urmă, iar copiii erau deja mari, pe picioarele lor. Voiam să trăiesc în linişte în Romania, mai ales că trecusem prin două intervenţii chirurgicale majore şi mă alesesem şi cu două hernii la coloană, astm şi artroză generală”, a declarat Florina pentru MEDIAFAX.
„Am rămas cu un gust amar”
Ajunsă în România, Florina a mers la Casa de Pensii pentru a cere cartea de muncă a soţului ei, având opţiunea să aleagă propria pensie pe caz de boală sau pensia de văduvă.
„Am stat zile întregi la cozi, cerând şi insistând. A fost imposibil să mi se dea cartea de muncă a soţului meu, care se pensionase cu un an înainte de data decesului. Au fost invocate o grămadă de motive: că în 2005 nu exista arhivarea pe calculator, că s-a schimbat locaţia etc. Ca să nu mai vorbesc de medicul de la comisia de pensii, care, privindu-mă suspicios şi ironic, mi-a spus că sunt bună de muncă şi că arăt sănătoasă.”
I s-a cerut să traducă sute de pagini de acte medicale, analize, internări, operaţii, deşi femeia spune că avea un document semnat şi parafat de medical de familie care însuma toate diagnosticele, tratamentele şi intervenţiile chirurgicale.
„Mi-a fost imposibil să obţin cartea de muncă a soţului şi între timp am primit din Spania programarea pentru o nouă intervenţie chirurgicală, aşa că mi-am făcut bagajul şi am plecat înapoi. Am rămas cu un gust amar”, a mai spus Florina.
Ce obligaţii au Casa de Pensii şi ANOFM
Până la finele anului trecut, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice, peste 90.000 de români beneficiază de pensii comunitare, 40 la sută dintre aceştia sunt stabiliţi în străinătate, autorităţile române virând banii în conturile din străinătate. Cei mai mulţi beneficiari au lucrat legal în Germania, Ungaria, Italia şi Spania.
Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), românii care se întorc în ţară după ce au lucrat în state membre ale Uniunii Europene beneficiază de „informare şi consiliere, mediere, formare profesională, consultanţă pentru începerea unei afaceri, servicii de preconcediere, certificarea competenţelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, precum şi alte măsuri pentru stimularea ocupării, respectiv completarea veniturilor salariale, subvenţionarea locurilor de muncă pentru angajatori şi diferite categorii de persoane.”
ncepând cu anul 2007, ANOFM facilitează libera circulaţie a lucrătorilor în statele membre ale Uniunii Europene şi în statele care au semnat Acordul privind Spaţiul Economic European (SEE), precum şi în statele care au semnat cu România tratate, acorduri sau convenţii.
Perioadele de asigurare, de muncă sau de activitate independentă realizate de cetăţenii români în afara ţării pot fi totalizate, iar certificarea perioadelor se face de către agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de care şomerul aparţine. Calcularea cuantumului prestaţiei de şomaj se realizează luând în considerare exclusiv salariul sau venitul profesional primit pentru ultima activitate desfăşurată în România, excepţie făcând doar lucrătorii frontalieri.

Continue reading

strainatate

Studiu de impact care sa ajute la stabilirea salariului minim pe economie

Studiu de impact care sa ajute la stabilirea salariului minim pe economie

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice vrea să comande un studiu de impact pentru a putea fundamenta şi proiecta un mecanism transparent de stabilire a nivelului salariului minim brut garantat în plată în România, care să ţină seama de impactul socio-economic al acestuia.
Secretarul de stat din Ministerul Muncii Iolanda Stăniloiu a explicat pentru news.ro că finalitatea acestui exerciţiu nu este aceea de a furniza o procedură de ajustare automată a salariului minim, ci, mai degrabă de a oferi informaţii fundamentate pe date şi analize actuale, care să permită grupului de lucru să ia decizii informate şi să faciliteze dialogul dintre Guvern şi partenerii sociali.
Potrivit articolului 164 din Legea 53/2003 – Codul muncii, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
Iolanda Stăniloiu a mai spus că experienţa negocierilor anterioare arată faptul că informaţiile actualizate sunt esenţiale pentru luarea unei decizii corecte în ceea ce priveşte nivelul salariului minim, cu atât mai mult cu cât condiţiile socio-economice şi constrângerile de ordin fiscal-bugetar sunt supuse unor modificări şi presiuni neprevăzute.
În acest context, Guvernul şi Ministerul Muncii s-au angajat într-un proces de consultare cu partenerii sociali, în vederea adoptării unui mecanism corect şi transparent de stabilire a salariului minim garantat în plată.
Blocul Naţional Sindical (BNS) a transmis, miercuri, că a acceptat opţiunea Ministerului Muncii de a comanda un studiu de impact pentru salariul minim, acesta urmând să fie făcut de experţi independenţi.
“Deşi partenerii sociali au fost invitaţi să transmită propuneri de experţi consideraţi independenţi care să se alăture echipei de experţi propusă de minister, BNS a decis să nu dea curs acestei invitaţii, rezervându-şi dreptul de a agrea sau nu, în mod justificat, concluziile unui astfel de studiu”, a informat BNS.
Confederaţia sindicală a precizat că a făcut propuneri de completare a structurii studiului ce urmează a fi derulat şi totodată a înaintat o serie de solicitări vizând transparenţa acestui demers.
BNS consideră că un astfel de demers se poate dovedi util în măsura în care poate aduce informaţii noi şi complete atât la nivel agregat, dar şi la nivel micro, precizând că grupul de experţi ar trebui să contribuie la realizarea unei baze de date, să analizeze impactul creşterilor salariului minim din anii anteriori şi totodată să construiască modele de predicţie pentru a evalua impactul unor viitoare ajustări ale salariului minim.

Continue reading

studiu de impact

Saracia ne modifica structura adn

Saracia ne modifica structura adn

Un nou studiu sugerează că sărăcia poate modifica mecanismele biologice legate de funcţionarea creierului, putând duce la depresie.

Analizând creierul adolescenţilor, cercetătorii au descoperit că cei care cresc în gospodării cu un statut socio-economic inferior acumulează cantităţi mai mari de elemente chimice cu efect asupra unei gene legate de depresie, numită SLC6A4.

Aceste tipuri de factori epigenetici – care pot fi cauzați fie de factorii de mediu, fie de factorii externi – pot altera activitatea genelor umane, cercetătorii descoperind că amplifică răspunsul de tipul „luptă sau fugi” la nivelul creierului. Acest tip de răspuns este controlat de o zonă a creierului numită amigdala, iar echipa a constatat că participanţii cu o amigdală mai activă au avut mai multe şanse de a dezvolta simptome de depresie mai târziu.

„Cel mai mare factor de risc pe care-l avem în prezent în legătură cu depresia este un istoric de tulburare familială. Noua noastră lucrare dezvăluie unul dintre mecanismele prin care un astfel de risc familial se poate manifesta sau exprima într-un anumit grup de persoane vulnerabile în timpul adolescenţeiˮ, a declarat unul dintre membrii echipei, Douglas Williamson, psihiatru şi cercetător al comportamentului uman la Universitatea Duke.

Participanţii implicaţi în studiu au fost 132 de caucazieni non-hispanici cu vârste cuprinse între 11 şi 15 ani la începutul experimentului, şi cu diverse condiţii socio-economice. În timp ce participanţii erau conectaţi la un scaner RMN, le erau prezentate fotografii cu chipuri speriate pentru a înregistra nivelul de activitate al amigdalei.

Echipa a constatat că adolescenţii dintr-un mediu marcat de sărăcie au arătat niveluri mai mici de transport al serotoninei în jurul genei SLC6A4, care prezice activitate sporită la nivelul amigdalei şi, prin urmare, o mai mare susceptibilitate faţă de ameninţări şi riscuri percepute.

Adolescenţii au fost monitorizaţi pe parcursul a trei ani. Cei cu o activitate a amigdalei cerebrale mai intensă s-au dovedit a fi mai susceptibili să manifeste simptome de depresie, mai ales dacă au avut cazuri de depresie în familie.

„Aceasta este o parte din primele cercetări pentru a demonstra că statutul socio-economic scăzut poate duce la schimbări în modul în care sunt exprimate genele”, a declarat unul dintre cercetători, Johnna Swartz.



Un studiu similar a constatat, de asemenea, o asociere între depresia din copilărie si conectivitatea la nivelul creierului. Cercetătorii de la Universitatea Washington din St. Louis au folosit scanările RMN pentru a măsura activitatea creierului la copii cu vârsta cuprinsă între 7 şi 12 ani şi au constatat că circumstanţele nefavorabile din viaţa timpurie au un impact asupra dezvoltării şi funcţionării creierului tânăr. Şi din nou a fost implicată amigdala.

Continue reading

saracie