In prezent, legislaţia prevede o condamnare de cel puţin trei ani pentru a permite expulzarea unui solicitant de azil în cursul examinării dosarului său, pe lângă condiţia suplimentară ca viaţa ori sănătatea acestuia să nu fie ameninţate în ţara sa de origine.
Chestiunea care se pune de acum înainte este "când se pierde dreptul de şedere la noi?", a întrebat cancelarul german.
"Iar aici, să ne întrebăm dacă nu trebuie pierdut mai repede (decât este prevăzut în prezent) şi vreau să spun că, pentru mine, trebuie pierdut mai repede", a adăugat ea cu prilejul unei reuniuni cu cadre din conducerea partidului său la Mainz (sud-vest).
"Trebuie să facem asta pentru noi şi pentru numeroşii refugiaţi care nu au fost prezenţi la evenimentele de la Koln", a adăugat ea. Cu o zi înainte, Angela Merkel lansase un apel la o discuţie pe această temă, fără să fie atât de explicită.
Ea s-a exprimat după ce guvernul federal a dezvăluit că, printre suspecţii identificaţi până în prezent de poliţia federală germană pentru unele dintre violenţele comise de Anul Nou la Koln, majoritatea sunt refugiaţi.
Conducerea CDU, reunită la Mainz până sâmbătă pentru a dezbate printre altele consecinţele evenimentelor de la Koln, intenţionează să ceară ca solicitanţii de azil şi refugiaţii să îşi piardă statutul în cazul unei condamnări la închisoare cu executare.
