Combate problemele mentale cu iaurt si muraturi

Combate problemele mentale cu iaurt si muraturi

Cercetatorii au demonstrat ca o doza zilnica din probioticele Lactobacillus si Bifidobacterium, administrata timp de doar 12 saptamani, este suficienta pentru a produce o îmbunatatire semnificativa la scorul obtinut de pacientii în varsta, diagnosticati cu Alzheimer, la testele Mini Mental State Examination (MMSE), ce masoara gradul de deteriorare cognitiva si sunt folosite în evaluarea dementei.


Despre probiotice se cunostea ca au efecte benefice si ofera o protectie partiala împotriva diareei infectioase, a sindromului de colon iritabil, a eczemelor, alergiilor, racelilor, cariilor si bolilor parodontale. În plus, oamenii de stiinta au emis anterior acestui studiu unele ipoteze potrivit carora probioticele ar putea îmbunatati functiile cognitive datorita comunicarii cu doua sensuri dintre microflora intestinala, tractul digestiv si creier, prin sistemul nervos.

De asemenea, în cadrul testelor pe soareci, s-a observat ca probioticele îmbunatatesc procesul de învatare si memoria si reduc anxietatea si depresia. Însa, pana acum, dovezile cu privire la efectele pozitive ale probioticelor asupra functiilor cognitive umane erau foarte limitate.

Cercetarea a cuprins doua grupuri de 52 de femei si barbati cu Alzheimer, cu varste între 60 si 95 de ani. Jumatate dintre acestia au primit zilnic 200 ml de lapte îmbogatit cu patru bacterii probiotice - Lactobacillus acidophilus, L. casei, L. fermentum si Bifidobacterium bifidum (circa 400 miliarde de bacterii pe specie) - în timp ce a doua jumatate a primit lapte simplu.

La începutul si la finalul celor 12 saptamani, cercetatorii au realizat analize de sange si au testat functiile cognitive ale subiectilor.
Primul grup a înregistrat o crestere semnificativa a scorului mediu obtinut la chestionarul MMSE, de la 8,7 la 10,6 (din maximum 30). Rezultatul în cadrul celui de-al doilea grup, care nu a primit suplimente cu probiotice, a fost de 8,5 la început si de 8,0 la final.

Desi cresterea este moderata, iar functiile cognitive ale pacientilor au ramas în continuare deteriorate, rezultatele sunt importante deoarece sunt primele ce demonstreaza ca probioticele pot îmbunatati functiile cognitive în cazul oamenilor.
Cercetari ulterioare, efectuate pe un numar mai mare de pacienti si pe o perioada mai lunga de timp, pot demonstra daca efectele probioticelor devin mai puternice în timp.

De asemenea, tratamentul cu probiotice produs o scadere a nivelelor trigliceridelor, a lipoproteinelor, a proteinei c-reactiva si o reducere a doi indici - HOMA-IR si HOMA-B - ale caror valori sunt indici importanti în cazul rezistentei la insulina.

Continue reading

sanatate

Reteta usoara pentru ardei grasi la borcan

Reteta usoara pentru ardei grasi la borcan

Incearca aceasta reteta de conservat ardei grasi fara chimicale. Borcanele rezista pana la doi ani. Ardei in sos de rosii. Ardeii curatati se oparesc cu apa sarata (o lingurita de sare grunjoasa, pentru muraturi, la un litru de apa). Oparirea dureaza 3-4 minute, pana cand se inmoaie putin ardeii.

Se scot si se lasa la scurs pe un servet (sau mai multe, dupa cantitate), apoi se aseaza cu atentie in borcane. Se adauga fasii de hrean, apoi se completeaza borcanele cu suc de rosii crud. Deasupra se pune o tulpina sau doua de telina.

Borcanele, cu capacele bine stranse, se pun la sterilizat pentru circa 30 de minute din momentul in care apa a dat clocot. Prin metoda aceasta se pot pastra fara probleme si doi ani.

Continue reading

sanatate

Sa mananci muraturi este foarte sanatos

Sa mananci muraturi este foarte sanatos

Borcanele cu muraturi nu ar trebui sa ne lipseasca din camara. Si asta nu numai pentru ca tine de traditia noastra culinara ca la fiecare inceput de toamna sa punem la saramura sau in otet legume (chiar si fructe – precum pepene), dar si pentru ca muraturile ne ajuta sa ne pastram sanatatea.

La conservarea legumelor in saramura, clasicele muraturi, fenomenul biochimic care transforma legumele crude este fermentatia lactica. Aceasta reprezinta un proces anaerob (care se desfasoara in absenta aerului) prin care glucidele fermentescibile sunt metabolizate sub actiunea echipamentului enzimatic al microorganismelor in acid lactic, ca produs principal, si diacetil, acetoina, acid acetic, alcool etilic si dioxid de carbon, ca produse secundare.

Acidul lactic se formeaza in cantitati mari in muraturi, dar si in produsele lactate fermentate, diacetitul si acetoina in produsele lactate, alcoolul etilic si dioxidul de carbon se formeaza la obtinerea vinului, acidul acetic in otet. Responsabile de formarea acestor comupusi sunt bacteriile, drojdiile, dar si mucegaiurile, adica infinita lume microscopica fara de care viata nostra ar fi fost mult mai fada. Conservarea prin murare a produselor vegetale necesita crearea unor conditii adecvate pentru activitatea fermentativa a bacteriilor lactice din microbiotica epifita a plantelor. Prin murarea legumelor, acidul lactic format nu numai ca participa la formarea gustului, dar prezinta implicatii nutritionale exceptionale.

Astfel, prin consumarea legumelor murate (castraveti, gogonele, varza) se mareste aciditatea intestinala, se intensifica activitatea pepsinei (enzime cu rol in digestia proteinelor - ah, friptura cu salata de varza murata!), activeaza secretia enzimelor digestive, precum si stimularea actiunii acestora.

Suplimentar, acidul lactic exercita un efect de inhibare a microflorei intestinale daunatoare si previne aparitia unor procese fermentative nedorite, asociate de regula cu halena respingatoare (mirosul gurii), hipersudoratie (transpiratie excesiva) precum si o defecatie defectuoasa (scaune rare, fetide). Paradoxal, continutul de vitamina C din castravetii murati se reduce de la 12,5 % la 3,5% (Segal), pierderile fiind cu atat mai mari cu cat durata de pastrare creste! Ca masura profilactica in reducerea pierderilor de vitamina C din legume se recomanda o oparire circa 10 secunde in apa cu sare.

In cazul verzei, transformarea glucidelor in acid lactic este influentata de temperatura la care se desfasoara fermentatia. Astfel, s-a constatat ca la temperatura de 4 grade C se acumuleaza cantitati mai mari de acid lactic decat la temperatura de 11 grade C. In cazul verzei murate, specialistii au demonstrat ca nivelul de vitamina C se regaseste in proportie de 90%.

Sarea are un rol determinant in procesul de murare. La concentratii mici, este favorizata fermentatia heterofermentativa, cu efecte negative asupra calitatii senzoriale a legumelor murate (consistenta legumelor este moale, saramura se tulbura, apare fenomenul de balosire). Modificarea aspectului saramurii sau a legumei murate se datoreaza si igienei defectuoase de preparare.

Traditional, dupa asezarea legumelor in vas si turnarea saramurii reci sau fierbinti, dupa circa o saptamana se face vanturarea verzei.

Desi procesul de murare este o fermentatie lactica, anaeroba, aerarea saramurii favorizeaza activarea bateriilor acetice, care incep sa tranforme glucidele fermentescibile din legume in acid acetic. Micile cantitati de acid acetic format inhiba dezvoltarea altor microrganisme, care sunt plasmolizate si se depun pe fundul vasului. Prin barbotarea saramurii se produce un fenomen similar, insa aspectul saramurii este tulbure. Consumul de "moare" de varza este anecdotic, dar nu trebuie negate beneficiile unui consum regulat de zeama de varza murata in sezonul rece.

Pe langa vitamina C, in varza murata se gasesc in cantitati mari si alte vitamine hidrosolubile: B1, B2, B6, PP, acid pantotenic. Prin murare este fermentata celuloza, un poliglucid neamidonos specific materiilor prime de origine vegetala, iar substantele pectice sunt hidrolizate. Spre deosebire de alte metode de conservare, murarea nu numai ca aduce o diversificare sortimentala, dar si o imbunatatire a valorii nutritive a alimentelor. Retentia de valoare nutritiva in alimentele conservate prin murare este de 19,9% in ardei, de 28,7% in conopida, 49,3% in castraveti si de 68,9% in varza.

Continue reading

toamna

Zeama de varza murata ajuta mult la insanatosirea ficatului

Zeama de varza murata ajuta mult la insanatosirea ficatului

"Pe corabiile britanice care treceau prin Africa supravietuiau numai marinarii bautori de zeama de varza", asta scria James vestitul navigator si explorator britanic, stiindu-se inca de pe atunci de virtutile terapeutice ale verzei. Carnett Cheney, de la Universitatea Stanford a dat o prima explicatie stiintifica, dovedind, cu mai mult de un secol in urma, ca unii nutrienti din varza pot trata orice fel de ulcer de stomac sau intestin (62 din 65 de ulcerosi au fost complet vindecati in urma tratamentului cu zeama de varza).

Fischer a constatat mai tarziu ca unele minerale prezente abundent in varza distrug unii agenti microscopici implicati in producerea ulcerului gastric si mai ales duodenal.

In 1996, Bantland Oslkelm Weiths descopera ca bogatul continut in sulf al sucului de varza favorizeaza evolutia pozitiva a unei banale Escherichia Colli eddenis, microb care regleaza procesele metabolice ale digestiei. Aceasta descoperire a facut in scurt timp inconjurul lumii.

Cercetatorii canadieni de la Universitatea Victoria au descoperit, in noiembrie 2004, ca absorbtia de produsi sulfurosi din zeama de varza ajuta bacteriile antiulceroase sa produca o substanta capabila sa distruga microbii ulcerului infectios.

In 2005, biochimistul Dallen M. Kertmoon, de la Universitatea Missouri, dovedeste ca aceasta substanta este produsa in frunza de varza si se regaseste in orice suc de fermentatie al frunzelor de varza, fiind unul dintre cei mai eficienti factori de revigorare a celulelor hepatice imbatranite, pe cale de a-si intrerupe total functiile fiziologice. Mai clar, sucul fermentat de frunze de varza contine medicamentul de care celulele agonice au nevoie pentru a invia si a-si relua locul in ficat.

Unii specialisti precum Robert H. Deyer, Karl McSheenton si Denn K. O'Neill au admis tratamentul preventiv cu extract de "zeama de varza" pentru cei predispusi la ciroze hepatice si mai ales pentru cei predispusi genetic la alcoolism.

Pentru buna functionare a ficatului si detoxifierea lui, bea zeama de varza - 100 ml de trei ori pe zi, intre mese, timp de cateva luni.

Continue reading

Zeama de varza

Curiozitati despre castravetii murati

Printre altele, pe lista de curiozitati despre castraveti murati trebuie spus ca la fel ca si cei cruzi, castravetii murati contin foarte putine calorii si te ajuta in curele de slabire. Printre altele, castravetii murati contin minerale, fier, calciu sau magneziu si sunt o sursa buna de vitamina C. Sunt indiati si in cazul unor raceli si infectii respiratorii. 

Pe aceeasi lista de curiozitati despre castravetii murati pentru sanatate mai trebuie pus si faptul ca datorita cantitatii de vitamina B reusesc sa transforme alimentele pe care le mananci in energie pentru organism. Castravetii murati aduc si numeroase proprietati in ceea ce priveste sanatatea pielii. Pentru ca au antioxidanti, previn si efectele nocive ale radicalilor liberi. Se spune ca antioxidantii, precum curcubina si acidul cafeic, au efecte in ceea ce priveste prevenirea cancerului si impiedica raspandirea tumorii.

De asemenea, pe lista de curiozitati despre castravetii murati mai trebuie trecut si faptul ca reusesc sa tina sub control flora intestinala si tin departe numeroase boli care tin de diestie. Nutritionistii spun ca, printre altele, castravetii murati sunt o sursa foarte buna de fibre naturale si ajuta la digestie.

Castravetii aduc beneficii si in ceea ce priveste prevenirea diabetului, pentru ca stimuleaza productia de insulina si echilibreaza nivelul glicemiei. De asemenea, se mai spune despre castraveti ca ajuta dupa efortul fizic si impiedica aparitia crampelor muscale, iar acest lucru se intampla datorita cantitatii de potasiu pe care o contin. 

In ceea ce priveste castravetii in stare neconservata, potrivit nutritionistilor, coaja si pulpa acestora sunt surse de complexul de vitamine B, contin vitaminele A, C, E, precum si acid cafeic, acid folic, dar si enzime care imbunatatesc digestia. De asemenea, alte beneficii ale castravetilor neconservati ar putea fi si ca au un continut mare de saruri minerale, precum potasiu, calciu, magneziu, zinc, siliciu sau fier.  

Tot pe lista de curiozitati despre castraveti trebuie notat si faptul ca ar avea efecte si in ceea ce priveste prevenirea hipertensiunii arteriale. Datorita continutului de magneziu, potasiu si a fibrelor, castravetii ajuta la reglarea tensiunii arteriale, dar si la prevenirea altor boli cardiovasculare. 

Printre beneficiile castavetilor ar fi si faptul ca provoaca o actiune alcalina, prin substantele minerale, neutralizeaza aciditatea gastrica si amelioreaza ulcerul gastric. Pentru ca au efect diuretic, castravetii mai aduc beneficii si in ceea ce priveste curatarea rinichilor si impiedica formarea calculilor.    

Datorita faptului ca 90% din castravete este apa, consumarea castravetilor aduce beneficii in ceea ce priveste hidratarea, dar mai ales detoxifierea organismului.

Continue reading

vitamina c

Reteta de muraturi, ceapa murata cu miere

Daca vrei sa incerci o noua reteta de muraturi, tipic englezeasca, incearca un nou ingredient: ceapa. Chiar daca nici nu ai gustat asa ceva si chiar daca ingredientele nu par sa se combine la prima vedere, gustul este deosebit la final. Trebuie sa ai putina rabdare inainte sa deschizi borcanul, insa textura este similara cu cea de ceapa caramelizata, o aroma dulce si acrisoara, care se imbina surprinzator de bine. Poti folosi ceapa murata ca o garnitura perfecta pentru orice mancare, de la cele pe baza de carne pana la branzeturi si salate, chiar si cartofi copti, dar si ca baza pentru sandwich-uri.
Incearca sa folosesti ceapa cat mai mica in dimensiune, astfel gustul va fi mai puternic. Folosind cantitatile de mai jos, vei obtine un borcan mare de 500 ml, iar daca iti place, poti oricand sa mai prepari reteta inedita de ceapa murata cu miere.
300 g ceapa, 75 g sare, 500 ml apa, 300 ml otet, doua lingurite de miere, o lingurita de boabe de mustar, jumatate de lingurita de boabe de piper negru, doua foi de dafin
Pregateste o saramura, dizolva sarea in 500 ml de apa calduta. Lasa lichidul sa se raceasca, in timp ce prepari ceapa. Scoate-i coaja si taie la fiecare capat, dar incearca sa o pastrezi intreaga. De asemenea, asigura-te ca nu folosesti cepe mari, ci unele cat mai mici.
Pune cepele in saramura si lasa-le asa peste noapte. Foloseste o farfurie sau un bol si un obiect greu deasupra pentru ca toate sa fie complet acoperite. Sarea va trage toata apa si va deschide usor toate straturile, pentru un produs finit foarte aromat. In dimineata urmatoare, scurge si clateste ceapa, sterge usor cu un prosop de hartie.
La foc mic, incalzeste otetul si mierea pana cand se dizolva, adauga boabele de mustar si boabele de piper, dar ai grija ca amestecul sa nu fiarba. Opreste aragazul si lasa sa se raceasca complet.
Pune cepele intr-un borcan sterilizat, ai grija sa nu se desfaca, sa ramana intregi. Adauga foi de dafin si toarna deasupra amestecul de otet, miere si condimente. Pune capac si lasa la murat cel putin o luna, intr-un loc intunecat si uscat. Cand deschizi borcanul de ceapa murata cu miere, pastreaza-l in frigider pana cand il termini.

Continue reading

reteta