Dale Russell, descoperitor de
Stenonychosaurus (numit acum Troodon), apoi la Muzeul Naţional de
Ştiinţe Naturale din Ottawa, Canada, a postulat că dinozaurii anilor
cretacice au fost pe cale de a deveni animale intelectuale, şi-ar fi
reuşit dacă dinozaurii nu au suferit extincţie. Stenonychosaurus a avut
un degetul mare opozabil, stătea în picioare de aproximativ trei metri
şi a avut vederii binoculare.
El crede că Trodonii au fost „prădători
secunzi pe mamifere in Cretacic” şi că trebuie să fi fost destul de
mulţi ca ei, deoarece, până la sfârşitul Cretacicului, au existat o
mulţime de mamifere, deşi acestea au fost mici. Acesti dinozauri au fost
în mod evident apropiati de mamifere, în cazul în care Russell are
dreptate, evolutia ar fi dus la aparitia unor dinozauri inteligenti
numiti dino-sauroizi.
Agenţia Spaţială Americană, NASA, i-a
cerut lui Dale Russell, paleontologul şef de la Northern California
University, să scrie un raport despre cum ar putea arăta viaţa
extraterestră. El a creat un model pornind de la dinozaurul Troodon,
căruia i-a aplicat schimbările genetice care s-ar fi putut produce în
mod natural de-a lungul milioanelor de ani şi a ajuns la o creatură pe
care a numit-o dino-sauroid.
Aceasta semăna în mod uimitor cu un
reptilian umanoid, fiind chiar identic cu imaginile descrise de oameni
care pretind că au văzut extratereştri reptilieni. Cine poate spune dacă
acest salt evoluţionist de la dinozaurii clasici la umanoizii
reptilieni nu s-a produs într-o altă dimensiune sau pe o altă planetă
fizică, poate chiar şi pe pământ, înainte de dispariţia dinozaurilor?
Mai mult decât atât, au dispărut oare cu toţii?
Paleontologia modernă (ştiinţa care
studiază fosilele) sugerează la ora actuală că nu toţi dinozaurii au
fost ucişi de meteoritul care a lovit pământul acum 65 de milioane de
ani şi că unii dintre ei ar putea trăi şi astăzi. Există tot mai multe
dovezi că păsările actuale ar putea fi urmaşele dinozaurilor. Deşi
corpurile marii majorităţi a dinozaurilor au fost distruse, conştiinţa
lor trebuie să fi supravieţuit, căci conştiinţa înseamnă energie, iar
energia este indestructibilă. Ea nu poate fi anihilată, dar poate fi
transmutată într-o altă formă.
Oamenii de ştiinţă au început să
realizeze ca dinozaurii nu au fost la fel de lenti la minte ca
reptilele, aşa cum au presupus din perioada cretacica. Măsurătorile
fosilelor de dinozauri au demonstrat creşteri constante în coeficientul
encefalizare (IQ), de peste milioane de ani. IQ este o măsură relativă a
creierului unui animal în greutate în comparaţie cu cea a unui animal
dintr-o medie de specii înrudite şi greutatea acelaşi organism. Un IQ de
2,0 înseamnă animalul are un creier de două ori greutatea animalelor
similare, cu aceeaşi greutate. Cercetarea a relevat un comportament
inteligent, în păsări, după cum ştim acum, cele mai apropiate rude ale
dinozaurilor.
Hecht spune că tinde să creada că
inteligenţa este un lucru bun care a contribuit la succesul evolutiv al
speciei noastre. Deci, ce este bun pentru om ar fi fost bun pentru
dinozauri. Cu toate acestea, unii paleontologii cum ar fi biologul
american Stephen Jay Gould, care a pus la îndoială selecţia naturală cum
ca nu are nici o preferinţă inerenta pentru ceea ce noi numim
inteligenţă.
Ar fi de mirare ca se spune ca evolutia
nu are nici o preferinta, la toate, deoarece direcţia ei depinde de
condiţiile existente la un moment dat, precum şi caracteristicile de
animale în sine. Acestea pot schimba de la epoca la epoca. A spus că
tendinţa generală este de creştere pentru marimea creierului (legea
Marsh) si este inteligenta care are nevoie de creiere mai mari. Mai mult
decât atât, specii par să-si fi dezvoltat caracteristici care permit
evoluţia rapidă atunci când este nevoie, şi care poate da sens teoriei
evolutiei!
Punctul de plecare a lui Russell a fost
rapid, 60 kg, două picioare de animal de pradă numit Troodon (Troodon
Formosus), care a trait acum aproximativ 75 de milioane de ani în urmă,
în Canada. Craniul Troodon a arătat că creierul său, în raport cu
dimensiunea corpului său, a fost mare pentru un dinozaur. Russell a
calculat că Troodon a avut un IQ, care a fost de aproape sase ori mai
mare decât media de dinozauri cunoscute, deşi mic în comparaţie cu
oamenii moderni.
El a extrapolat cifrele pentru a arăta
că, în cazul în care Troodon-ii ar fi supravieţuit şi-au fi păstrat
aceeaşi dimensiune corp, descendenţii săi moderni ar putea avea un volum
de 1.100 cm3, creier, comparabilă cu cea a unor oameni moderni. În
plus, plasarea de ochii mari a Troodon-ilor a sugerat ca ar avea o
viziune binoculară, şi cele două exterioare ale celor trei degete, de
asemenea, par a fi opozabile.
Russell a decis că, cu un creier mare
evoluţia ar fi remodelat un dinozaur original, şi aceasta ar fi avut o
forma umanoida, şi astfel un dino-sauroid. Partea din spate a craniului
său s-ar fi extins pentru a găzdui creier extins, în formă de pasăre.
Botul ar fi redus, iar dintii ar fi dispărut, lăsând un fel de cioc.
Pentru a sprijini capul greu, Russell
înlocuieşte dinozaurul cu gat lung, orizontală, cu un gat scurtă, în
poziţie verticală. Aceasta, la rândul său, cere o poziţie verticală,
care ar fi făcut plauzibilă utilizarea de unelte şi arme. Aşa cum corpul
a devenit drept, el s-a asteptat la coada sa se diminueze până când sa
dispăra, aşa cum a făcut-o cu rudele noastre maimutele, dar că acest
dino-sauroid va păstra trăsături reptiliene de piele solzoasa si lipsa
de organele genitale externe, şi să fi evoluat in continuare ca specie.
