Remedii folositoare din camara de acasa

Remedii folositoare din camara de acasa

Folosirea constantă a produselor de îngrijire menţine sănătatea pielii, a părului şi a tenului. Acestea nu trebuie să fie dintre cele mai scumpe, căci le poţi prepara chiar tu, cu ingrediente din cămară, folosite de pe vremea bunicilor.


Exfoliant din mălai

Pentru a avea un ten fără impurităţi, fin foloseşte un gomaj din mălai. Într-un bol, amestecă două-trei linguri de mălai cu puţină apă. Aplici pe faţă şi masezi uşor, după care te clăteşti cu apă călduţă. Poţi folosi acest exfoliant şi pentru zona decolteului. În loc de mălai mai poţi folsoi zahăr brun şi zaţ de cafea.

Oţetul din mere, pentru păr

Ai un păr gras, lipsit de strălucire? Mătreaţa nu îţi dă pace? În loc să îţi tot schimbi şamponul sau balsamul, apelează la o soluţie a bunicii, oţetul din mere.

După ce te-ai spălat pe cap, pui într-un lighean cu apă călduţă cinci-şase linguri cu oţet din mere, apoi îţi clăteşti  părul. Acesta va căpăta strălucire, nu se va mai îngrăşa uşor şi te fereşte şi de apariţia mătreţii. Oţetul din mere poate fi folosit şi ca loţiune tonică pentru faţă. Pui câteva picături pe o dischetă demachiantă, după care te dai pe faţă.

Cartofii te scapă de cearcăne

Cearcănele pot fi diminuate cu ajutorul cartofului, un leac din cufărul bunicii. Tai una- două felii de cartof crud, pe care le pui direct pe pleoapa şi pe cearcăne, cel puţin zece minute. Eficiente contra cearcănelor sunt şi feliile de castraveţi, pe care le pui direct pe acestea.

Călcâie fine, cu ajutorul gălbenelelor

Dacă ai călcâie crăpate şi uscate, apelează la un alt truc al bunicii, şi anume crema de gălbenele. Aceasta hidratează pielea, iar călcâiele tale vor căpăta un aspect moale şi catifelat. Ai nevoie  de flori de gălbenele şi o lingură  de untură. Pui untura la topit, la baie de aburi, după care adaugi şi florile de gălbenele şi mai laşi câteva minute. Iei de pe foc şi laşi la macerat, până a doua zi.

Continue reading

sanatate

Sa mananci muraturi este foarte sanatos

Sa mananci muraturi este foarte sanatos

Borcanele cu muraturi nu ar trebui sa ne lipseasca din camara. Si asta nu numai pentru ca tine de traditia noastra culinara ca la fiecare inceput de toamna sa punem la saramura sau in otet legume (chiar si fructe – precum pepene), dar si pentru ca muraturile ne ajuta sa ne pastram sanatatea.

La conservarea legumelor in saramura, clasicele muraturi, fenomenul biochimic care transforma legumele crude este fermentatia lactica. Aceasta reprezinta un proces anaerob (care se desfasoara in absenta aerului) prin care glucidele fermentescibile sunt metabolizate sub actiunea echipamentului enzimatic al microorganismelor in acid lactic, ca produs principal, si diacetil, acetoina, acid acetic, alcool etilic si dioxid de carbon, ca produse secundare.

Acidul lactic se formeaza in cantitati mari in muraturi, dar si in produsele lactate fermentate, diacetitul si acetoina in produsele lactate, alcoolul etilic si dioxidul de carbon se formeaza la obtinerea vinului, acidul acetic in otet. Responsabile de formarea acestor comupusi sunt bacteriile, drojdiile, dar si mucegaiurile, adica infinita lume microscopica fara de care viata nostra ar fi fost mult mai fada. Conservarea prin murare a produselor vegetale necesita crearea unor conditii adecvate pentru activitatea fermentativa a bacteriilor lactice din microbiotica epifita a plantelor. Prin murarea legumelor, acidul lactic format nu numai ca participa la formarea gustului, dar prezinta implicatii nutritionale exceptionale.

Astfel, prin consumarea legumelor murate (castraveti, gogonele, varza) se mareste aciditatea intestinala, se intensifica activitatea pepsinei (enzime cu rol in digestia proteinelor - ah, friptura cu salata de varza murata!), activeaza secretia enzimelor digestive, precum si stimularea actiunii acestora.

Suplimentar, acidul lactic exercita un efect de inhibare a microflorei intestinale daunatoare si previne aparitia unor procese fermentative nedorite, asociate de regula cu halena respingatoare (mirosul gurii), hipersudoratie (transpiratie excesiva) precum si o defecatie defectuoasa (scaune rare, fetide). Paradoxal, continutul de vitamina C din castravetii murati se reduce de la 12,5 % la 3,5% (Segal), pierderile fiind cu atat mai mari cu cat durata de pastrare creste! Ca masura profilactica in reducerea pierderilor de vitamina C din legume se recomanda o oparire circa 10 secunde in apa cu sare.

In cazul verzei, transformarea glucidelor in acid lactic este influentata de temperatura la care se desfasoara fermentatia. Astfel, s-a constatat ca la temperatura de 4 grade C se acumuleaza cantitati mai mari de acid lactic decat la temperatura de 11 grade C. In cazul verzei murate, specialistii au demonstrat ca nivelul de vitamina C se regaseste in proportie de 90%.

Sarea are un rol determinant in procesul de murare. La concentratii mici, este favorizata fermentatia heterofermentativa, cu efecte negative asupra calitatii senzoriale a legumelor murate (consistenta legumelor este moale, saramura se tulbura, apare fenomenul de balosire). Modificarea aspectului saramurii sau a legumei murate se datoreaza si igienei defectuoase de preparare.

Traditional, dupa asezarea legumelor in vas si turnarea saramurii reci sau fierbinti, dupa circa o saptamana se face vanturarea verzei.

Desi procesul de murare este o fermentatie lactica, anaeroba, aerarea saramurii favorizeaza activarea bateriilor acetice, care incep sa tranforme glucidele fermentescibile din legume in acid acetic. Micile cantitati de acid acetic format inhiba dezvoltarea altor microrganisme, care sunt plasmolizate si se depun pe fundul vasului. Prin barbotarea saramurii se produce un fenomen similar, insa aspectul saramurii este tulbure. Consumul de "moare" de varza este anecdotic, dar nu trebuie negate beneficiile unui consum regulat de zeama de varza murata in sezonul rece.

Pe langa vitamina C, in varza murata se gasesc in cantitati mari si alte vitamine hidrosolubile: B1, B2, B6, PP, acid pantotenic. Prin murare este fermentata celuloza, un poliglucid neamidonos specific materiilor prime de origine vegetala, iar substantele pectice sunt hidrolizate. Spre deosebire de alte metode de conservare, murarea nu numai ca aduce o diversificare sortimentala, dar si o imbunatatire a valorii nutritive a alimentelor. Retentia de valoare nutritiva in alimentele conservate prin murare este de 19,9% in ardei, de 28,7% in conopida, 49,3% in castraveti si de 68,9% in varza.

Continue reading

toamna