Iubitor de invatatura si inzestrat pentru carte, Sfantul Vasile si-a imbogatit cunostintele invatand in scolile din Cezareea, Bizant si Atena, la cea din urma cunoscandu-l pe Sfantul Grigorie de Nazians, cu care a legat o stransa prietenie. A fost inaltat la rangul de arhiepiscop al Cezareei in anul 370, in vremuri grele pentru biserica. Scrierile sale au pus bazele vietii monahale sistematice, Sfantul Vasile fiind considerat parintele monahismului oriental. Intre scrierile sale de mare importanta teologica, la loc de cinste este "Liturghia Sfantului Vasile cel Mare". Sfantul Vasile este unul dintre sfintii care au facut minunile cele mai mari. El este primul ierarh care a intemeiat, pe langa biserici, aziluri si spitale pentru saraci, leprozerie si un asezamant pentru recuperarea prostituatelor. A murit in ziua de 1 ianuarie a anului 379, cand inca nu implinise 50 de ani, intrand in istoria crestina cu numele de Sfantul Vasile cel Mare.
Traditii si obiceiuri de Sfantul Vasile
In traditia romanilor, Anul Nou, intampinat, in noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, se mai numeste Revelion sau seara Sfantului Vasile. Se spune ca in noaptea de Sfantul Vasile cerul se deschide de trei ori pentru cate o clipa. De asemenea, se spune ca pe Iisus Hristos il cheama Vasile: Iisus Hristos s-a nascut de Craciun, iar la o saptamana, de Sfantul Vasile, a fost botezat in legea cea veche si a primit numele Vasile. Numele Hristos (crestin) i-a fost pus la varsta de 30 de ani, cand a fost botezat. In traditia populara se spune ca Sfantul Vasile s-a rugat de Dumnezeu sa-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintai zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfantul Vasile a luat un clopotel, i-a legat la toarta o crenguta de busuioc si s-a suit la Dumnezeu sa-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfantul Vasile exista obiceiul de a ura. In ziua de Anul Nou, copiii umbla cu Sorcova din casa in casa, in special pe la cunoscuti, urandu-le viata lunga, sanatate si prosperitate.
Sorcova era confectionata, la inceput, din una sau mai multe ramurele de pomi fructiferi (mar, par, visin, prun) sau de trandafir, taiate si puse in apa la inmugurit si inflorit in ziua de Sfantul Andrei (30 noiembrie) sau de Mos Nicolae (6 decembrie). Apoi, sorcova a inceput sa fie realizata dintr-o nuia cu ramurele impodobite cu fire colorate de lana, cu beteala si cu un fir de busuioc in varf. In Bucovina, sorcova are atasat un colopotel. Sorcova, simbol al vegetatiei de primavara, este facuta astazi din hartie colorata si flori artificiale. Copiii, dupa ce isi sorcovesc parinti si rudele apropiate, pornesc, cate doi-trei, colindatul prin vecini. In timpul uratului, acestia ating ritmic cu Sorcova usa sau fereastra, daca se colinda afara, sau corpul gazdelor, daca se colinda inauntru. Dupa terminarea colindatului, Sorcova se pastreaza peste an, ca un lucru sfant, agatata de peretele de la rasarit al casei, la icoana sau in alt loc curat al gospodariei.
De asemenea, in prima zi a noului an, se pastreaza in unele zone obiceiul colindatului cu o capatana de porc, impodobita cu panglici si margele, traditie denumita "Colindul cu Vasilica" (Siva). Dupa terminarea colindatului, ceata se strange la o carciuma pentru a chefui. Apoi, colindatorii se despart, dezgatind capatana si luandu-si fiecare ce a pus, iar din ea fac un pranz, pentru ca obiceiul sa fie inchis pentru anul respectiv. Un alt obicei este cel al Dezlegarii Anului. Grupuri mici sau cete de feciori dezleaga anul si rodul colindand pe ulite, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop inlaturarea fortelor malefice: seceta, taciunele de grau, insectele si animalele daunatoare recoltei.
De asemenea, feciorii dezleaga si cununiile, cu un descantec: "Slobozim caslegiile/ Sa maritam fetele/ Umblati, feciori,/ Sa fie petitori". In traditia populara se mai spune ca asa cum este musafirul din ziua de Sfantul Vasile, bogat ori sarac, asa va fi omul tot anul. Tot in ziua de Sfantul Vasile se zice ca este bine sa bei mult vin, existand credinta ca atat cat va bea omul in aceasta zi va avea sange in obraz in timpul anului. Traditia populara spune ca de Anul Nou se innoiesc toate si de aceea oamenii trebuie ca in prima zi din an sa-si puna un gand bun, ca sa le mearga bine tot anul: "Atunci sa te pazesti sa nu te superi, sa nu te sfadesti, sa fii vesel si tot anul asa vei fi".
Pentru ca familiei sa-i mearga bine tot anul si sa aiba spor, in popor exista obiceiul ca in ziua de Anul Nou sa se fiarba in oala un cap de porc, pentru ca asa cum porcul rama numai inainte, tot asa va merge si omul spre belsug. Tot la Anul Nou, pe nemancate, fiecare om trebuie sa ia in mana unealta cu care lucreaza in timpul anului si s-o manuiasca de trei ori, pentru spor la lucru in anul ce vine. Si in ceea ce priveste vremea, traditia populara are numeroase interpretari. Astfel, conform traditiilor, cum este ziua de Anul Nou asa va fi tot anul: bun sau rau. De asemenea, credinta populara spune ca, daca in ziua de Anul Nou e ger mare si daca pe zapada se vad multe stelute, e semn ca anul ce urmeaza va fi bun si vor fi multe cununii. De asemenea, daca in ziua de Sfantul Vasile ninge, anul ce urmeaza va fi unul imbelsugat, iar daca este senin si geros, oamenii vor fi sanatosi pe parcursul anului. Totodata, se spune ca, daca noaptea de Anul Nou este "lina si senina", este un semn ca noul an va fi unul bun.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu