Fizicienii de la Laboratorul Naţional Brookhaven din New York au reuşit să obţină informaţii preţioase despre unul dintre cele mai mari mistere ale ştiinţei - motivul pentru care Universul este alcătuit în principal din materie, nu din antimaterie.
Antimateria este o imagine în oglindă a materiei obişnuite cu care oamenii sunt familiarizaţi. Pentru prima dată în istorie, savanţii americani au măsurat forţele care ţin împreună particulele de antimaterie.
Studiul, publicat în revista Nature, ar putea explica motivul pentru care antimateria există în cantităţi atât de mici în Universul din zilele noastre.
Forţele care se manifestă între particulele de antimaterie - în acest caz, antiprotoni - nu au fost măsurate niciodată în trecut. Dacă savanţii descopereau că antiprotonii se comportă diferit de "imaginile lor în oglindă" (protonii din atomi, elementele constituente ale Universului), atunci aceasta ar putea fi o explicaţie pentru fenomenul "asimetria materie/ antimaterie".
La începutul Universului, Big Bang-ul a produs materie şi antimaterie în cantităţi egale. Însă lumea de azi este diferită: antimateria este extrem de rară.
Anumite fenomene au condus la această dominaţie copleşitoare a materiei. Cercetătorii au mai multe teorii în acest sens, însă dovezile rămân vagi.
Din fericire, antimateria poate fi produsă de acceleratoarele de particule - însă în cantităţi foarte mici -, oferind oamenilor de ştiinţa şansa de a putea să le studieze.
Folosind un tip special de accelerator de particule, denumit Relativistic Heavy Ion Collider (RHIC), fizicienii de la Laboratorul Brookhaven au putut să măsoare forţa de interacţiune dintre perechile de antiprotoni.
Cercetătorii americani au descoperit că forţele dintre antiprotoni sunt de atracţie, la fel ca puternica forţă nucleară care ţine împreună protonii în interiorul atomilor.
Particulele de antimaterie au aceeaşi masă ca particulele de materie echivalente, fiind însă înzestrate cu sarcini opuse.
În urma măsurătorilor efectuate de cercetătorii newyorkezi, particulele de materie şi antimaterie au fost perfect simetrice. Ele nu au părut deloc să fie un "capriciu" de asimetrie al puternicelor forţe care au dus la prevalenţa materiei în Univers şi la raritatea antimateriei.
Această observaţie i-a ajutat pe cercetători să avanseze o nouă explicaţie posibilă pentru asimetria materie-antimaterie. De exemplu, particulele neutrino (alte elemente constituente ale Universului) ar putea fi propriile lor antiparticule. Diferenţele în ceea ce priveşte felul în care particulele neutrino au interacţionat între ele, după Big Bang, ar fi putut duce la formarea unui mic exces de materie, care a permis apoi Universului să existe şi să se dezvolte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu