Roverul Curiosity a descoperit, la trei luni după ce a coborât
într-un crater uriaş de pe Marte, o serie de dovezi clare care atestă
faptul că acel bazin geografic era periodic umplut cu apă, sporind
astfel şansele de susţinere a vieţii pe planeta roşie, potrivit unui
studiu publicat joi.
Noua cercetare a realizat cea mai complexă analiză a felului în care
craterul marţian Gale, un bazin de impact cu diametrul de 140 de
kilometri, a putut să formeze şi să păstreze pe fundul său movile de
sedimente cu diametre de până la 5 kilometri, informează Reuters.
Încă de la debutul misiunii sale, Curiosity a descoperit pietrişuri
rămase în urma unor curgeri de apă şi depozite aluvionare ale unui lac
de mică adâncime.
Noul studiu, publicat în revista Science, arată că fundul craterului
Gale s-a ridicat de-a lungul timpului, ca rezultat al depunerilor de
sedimente din apă, care s-au acumulat astfel strat după strat, timp de
mii de ani, a explicat John Grotzinger, cercetător la California
Institute of Technology.
"Ştiam că aici a existat un lac, dar nu ştiam cât de mare a fost acesta", a adăugat el.
Apa, provenind din partea nordică a craterului, alimenta cu regularitate
bazinul, generând astfel lacuri care rezistau multă vreme şi care ar fi
putut să devină un veritabil "rai" pentru formele de viaţă. Oamenii de
ştiinţă americani sunt de părere că apa de pe Marte provenea din ploi
sau ninsori.
"Atunci când descoperim dovada unor lacuri, e vorba de un semnal pozitiv pentru viaţă", a spus John Grotzinger.
În cele din urmă, acel crater s-a umplut cu sedimente. Apoi, vânturile
au intervenit şi au erodat fundul lacului, lăsând în urmă doar o movilă,
în centru. Acea movilă, denumită Muntele Sharp, reprezintă motivul
pentru care Curiosity a fost trimis în craterul Gale, cu misiunea de a
căuta habitate străvechi ce ar fi putut să susţină viaţa microbiană.
Cercetătorii de la NASA spun că Marte a deţinut în trecutul ei toate
"ingredientele" considerate a fi necesare pentru a susţine viaţa.
Modul în care Marte a reuşit să menţină pentru multă vreme apă în stare
lichidă la suprafaţa ei reprezintă însă un mister. În urmă cu câteva
miliarde de ani, planeta Marte şi-a pierdut câmpul magnetic global,
permiţând astfel radiaţiei cosmice şi solare să îi distrugă gradual
atmosfera, ce avea un rol de protecţie. În astfel de condiţii, apa
lichidă se evaporă repede.
Săptămâna trecută, alţi cercetători americani au publicat un studiu ce a
demonstrat existenţa unor mici scurgeri de apă lichidă sezoniere pe
Marte, care au format mici filoane în pereţii stâncilor şi rocilor de la
ecuatorul planetei. Sursa acelor scurgeri de apă este încă necunoscută.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu